Jos, la intrarea în tribuna oficială, tricoul cu care Cristi Pojar a jucat în octombrie meciul de retragere e înrămat şi protejat de o copertă de sticlă. Jucătorii îl văd când merg la vestiare. Viaţa unei echipe e un tablou viu, în care personajele ori sunt desenate cu cerneală simpatică, ori sunt conturate cu tonurile calde ale recunoştinţei. Pojar e una dintre bornele unei lumi în schimbare. Urmează mereu un alt meci, o altă etapă. Universitatea nu mai câştigase de 9 runde. Şi poate că nu întâmplător e numărul de pe tricoul lui Claudiu Niculescu, atacantul care a reuşit în doar un an să cucerească o peluză obişnuită mai degrabă cu jurămintele încălcate la primul semn de vreme rea. Niculescu e acum unul de-al lor.
Nu vă entuziasmaţi. Universitatea nu s-a vindecat, jocul încă se leagă greu, sunt prea multe pase în spate, sunt prea puţine lumini în iarbă. Măcar pentru câteva zile, "foarfeca" lui Grozav estompează orice gând pesimist. Nepotul lui Ţălnar e noul purtător de cuvânt al echipei. E cel mai frumos gol înscris de "U" de la revenirea acasă. Nu e singurul remarcat în jurnalul de front. Tony s-a luptat într-un picior, Cristea ştie cât să prelungească suspansul la penalty-uri, Cojocnean ar merita o convocare la naţională, iar Cristescu s-a trezit din letargie, alarmat că a fost uitat pe banca de rezerve. În tribună a reapărut Florian Walter, dispărut fără urmă în finalul mandatului lui Ionuţ Badea. Cu două-trei victorii legate, "U" poate reintra în obiectiv.
Astra a fost luată tare încă dinaintea startului, când copiii, care aşteptau să intre de mână cu jucătorii pe teren, i-au întâmpinat pe oaspeţii ce veneau de la încălzire cu un zgomotos "Haide, «U»!", ce s-a prelungit până când ultimul ploieştean a intrat în cabină. Galeria nu s-a lăsat mai prejos. Ai nevoie de un portativ să scrii cronica unui meci al Universităţii dacă suporterii cântă la fel ca miercuri seară. Până şi la scrobita tribună întâi au fost câteva voci care le-au ţinut isonul. Nu ştim de ce se amână rebranduirea arenei, după ce în urmă cu câteva luni se anunţa în conferinţă de presă că tribuna întâi se va numi "Mircea Luca", că "Aurel Guga" va fi numele tribunei a II-a sau că peluza oaspeţilor va fi "Zoltan Ivansuc".
Nu e vorba de nici un secret, de nici un truc. Numele lui Claudiu e scandat la fiecare partidă, pentru că suporterii respectă un profesionist. Niculescu nu a făcut scandal când Ionuţ Badea l-a ţinut în joc de glezne la Sibiu, a acceptat cu demnitate postura de rezervă, s-a manifestat decent când a întâlnit fosta sa formaţie, Dinamo. Şi-a respectat noua familie şi a participat la zile de naştere sau la cununii ale fanilor. Mereu natural, mereu lăsând loc de bună ziua, fără a lăsa impresia că face un favor sau se sacrifică. A avut tăria să facă un pas în spate, să nu amestece rolul de antrenor cu cel de jucător. Va intra doar când va fi nevoie, deşi e doar la un gol de Titus Ozon în clasamentul all-time al golgeterilor.
E prima victorie a antrenorului Niculescu. E prea devreme să vorbim de un stil, de tactică sau de sisteme de joc. Ai nevoie şi de un pic de noroc când treci pragul unei noi profesii. Datorită pasiunii cu care trăieşte fotbalul, nu ar fi de mirare dacă va rămâne mult timp pe banca Universităţii şi va scrie o poveste bună de pus în ramă.
