Prima dată a fost Kapetanos. Oportunist, plasat exact unde trebuie în careul mic, cu instinct de vârf botezat la un campionat mondial. Echipa a primit cu braţele deschise darul grecului.
CFR aduna încă trei puncte, Dinamo replica prin Dario Bonetti, duşmanii se cruceau de norocul "feroviarilor". Vineri seară, în Gruia. Suntem în minutele de prelungiri. Tabela indică remiză, Voinţa Sibiu apăra cu dinţii rezultatul. Priveşti scorul şi te gândeşti că e o compensaţie morală pentru teatrul jucat de Beto la Sibiu, în careu, nu pe Podul Mincinoşilor.
Maftei e cu mingea la picior şi caută poarta. Nu ştie dacă mai are timp pentru încă o centrare, pentru încă un pas. Secundele trec mai greu în tribune, unde lumea a răguşit şi trage aer în piept, pentru o ultimă scandare. Maftei, jucătorul preferat al lui Meme Stoica, nu ezită, se oferă voluntar pentru primul ajutor. Balonul pleacă din gheata fundaşului şi zboară peste braţele disperate ale portarului Sibiului. Voinţa nu a mai fost îndeajuns. Şutul a fost necruţător. Jucătorii se strâng ciorchine în jurul lui Maftei, trei boabe se adună şi în fruntea clasamentului.
Prea mult noroc? Poate, dacă ţinem cont de păţaniile Rapidului. Doar că norocul şi-l mai face şi echipa. Kapetanos a fost legitimat de pe patul de spital. Steliştii au crezut că vor scăpa de o povară, au dat de veste că atacantul se accidentează des, nu l-au trecut la capitolul "pierderi". Surprinzător pentru clubul care şi-a construit strategia cu ochii doar pe profit, Kapetanos nu a fost disponibilizat, nu i s-a sugerat să se demarce pentru un nou transfer. Grecul a avut timp la Cluj să se refacă după operaţia la genunchi şi să revină la fel de puternic ca în perioada petrecută în Ghencea.
Maftei trebuia să joace la Rapid, însă a fost primit de alţi ceferişti. A purtat banderola în Giuleşti, dar George Copos nu a fost sensibilizat, i-a dat ton de ocupat. CFR i-a întins o mână de ajutor, dar fotbalistul descoperit de Mihai Georgescu a fost lovit de ghinion. A stat nouă luni pe tuşă din cauza unei afecţiuni a cartilajului genunchiului. Nici lui Maftei nu i s-a arătat uşa, gruparea din Gruia a avut răbdare cu fotbalistul care a jucat în Liga Campionilor cu Unirea Urziceni. Conduita conducătorilor l-a determinat pe fundaş să-şi dorească să-i răsplătească pe oamenii care au avut încredere în el. "La finalul sezonului vreau să-i aud spunând «Da, am avut dreptate când l-am luat pe Maftei!». Am o datorie faţă de CFR Cluj", declara Vasile, într-un interviu acordat Gazetei Sporturilor. E pe cale să-şi achite obligaţiile până la ultimul cent.
Tot de noroc e vorba şi în finalul încins al sezonului. Nu e nici o glumă. Acuzată mereu că ar beneficia de arbitraje dubioase şi de jocuri de culise, CFR are şansa să le închidă gura contestatarilor. Mioveni, "U" Cluj şi Steaua sunt momentele adevărului. Cu jucători la limita suspendării, cu meciuri ce se succed într-un ritm greu de suportat, cu toţi ochii pândindu-i o eroare, o greşeală cât de mică, echipa lui Andone poate încheia campionatul cu medalia la gât.
