Şi, cum toată media relatează pe larg despre această vizită, nu am de gând să fac, în rândurile de faţă, o cronică a acestui demers al Papei Benedict al XVI-lea, ci doar să-mi exprim bucuria şi satisfacţia pentru modul atât de uman şi creştin în care tratează problemele cele mai dificile ale omenirii.
Aceste sentimente sunt împărtăşite, cred, de orice clujean, chiar dacă nu este catolic, greco-catolic sau romano-catolic, dar ştie că Papa de acum este şi al nostru în cel mai concret mod. Graţie intuiţiei şi cunoaşterii geniului actualului Papă, manifestate prin studii şi publicaţii de o mare profunzime teoretică şi practică teologică ale profesorului univ. dr. Andrei Marga, unul dintre cei mai activi şi competenţi exegeţi ai operei Marelui Pontif, încă de pe vremea când era Cardinalul Joseph Ratzinger, l-a propus şi Sanctitatea Sa a acceptat să primească titlul de “ Doctor Honoris Causa al Universităţii “Babeş-Bolyai” din oraşul nostru, înnobilând urbea cu un prestigiu invidiat, poate, de multe alte metropole din Occident. Iată un motiv de mândrie pentru clujeni, de a urmări vizita la care m-am referit, ca şi când am fi implicaţi direct în rezultatele ei!
Am ţinut să subliniez acest lucru şi dintr-un alt motiv, poate mai puţin cunoscut de publicul larg, dar care, consider eu, merită să-l ştie. în anul 1988, 27 ianuarie, teologul de notorietate universală Joseph Ratzinger a ţinut o conferinţă pe o temă extrem de sensibilă în mediul teologic: “Interpretarea biblică în criză. Despre problema fundamentelor şi căilor exegezei astăzi”. Ei bine, prof. univ. dr. Delia Marga a tradus întregul text după versiunea engleză, confruntată şi cu cea germană, astfel că această importantă conferinţă a fost publicată la Editura Fundaţiei pentru Studii Europene, cu o introducere de Andrei Marga, intitulată semnificativ “Metodologia lui Joseph Ratzinger”. în esenţă, este vorba despre metodologia prin care se poate, eventual, armoniza controversa “Isus istoric” şi Cristos.
Nu putem încheia fără să spunem că biblioteca română “Papa Benedict al XVI-lea” se îmbogăţeşte continuu, că în aceeaşi traducere a apărut, în 2005, “Dialectica seculizării. Despre raţiune şi religie” (Dezbatere între Jurgen Habermas şi Joseph Ratzinger) şi că vom putea citi curând “Creştinismul şi criza culturii”, semnată de cardinalul ajuns Inalt Pontif al Bisericii Universale... Iată câte motive avem să ne bucurăm noi, clujenii, de orice succes al Papei Benedict al XVI-lea în lume...
