Patru ani de criză economico-financiară (II)

Pe de o parte, evoluţia acestor indicatori a confirmat scenariul de decelerare a economiei mondiale la jumătatea anului curent. Pe de altă parte, comportamentul recent al indicatorilor macroeconomici pe mapamond exprimă semnale predominant nefavorabile pentru evoluţia economiilor dezvoltate pe termen scurt (ritmul de evoluţie va decelera şi în trimestrul III, nefiind exclus ca unele economii să reintre în contracţie în a doua jumătate a anului curent).

Intensificarea crizei finanţelor publice atât în Europa, cât şi în Statele Unite a determinat creşterea volatilităţii pe pieţele financiare internaţionale, acestea iniţiind un trend descendent pe parcursul ultimelor luni. Neîncrederea din economia financiară s-a transmis rapid în economia reală, indicatorii de sentiment deteriorându-se puternic, atât în zona euro (sentimentul investitorilor - indicatorul Sentix, sentimentul investitorilor germani - indicatorul ZEW), dar şi în SUA, unde sentimentul consumatorilor, indicatorul calculat de Universitatea Michigan, a înregistrat nivelul minim din ultimii 30 de ani.

Prin urmare, industria prelucrătoare, motorul procesului de relansare în urma primului val de criză, prezintă semnale de reintrare în contracţie (indicatorii din regiuni importante ale SUA, New York şi Philadelphia, confirmă acest scenariu), iar în zona euro indicatorul PMI a semnalat contracţia industriei prelucrătoare în august. Totodată, climatul din piaţa imobiliară americană a continuat să se deterioreze în ultima perioadă, deşi costurile de finanţare au consemnat scăderi importante. Orientarea fluxurilor de capital către obligaţiuni a determinat declinul titlurilor de stat americane pe 10 ani la nivelul minim record de 1,9735%. Cu alte cuvinte, situaţia structurală se menţine dificilă în acest sector şi deocamdată nu putem vorbi despre semnale de stabilizare şi relansare sustenabilă.

Economiile europene au consemnat o decelerare severă pe parcursul trimestrului II, evoluţie determinată de deteriorarea sentimentului economic în contextul intensificării crizei finanţelor publice din regiune şi propagării acesteia spre ţările cu o dimensiune importantă. Economia zonei euro a crescut cu doar 0,2% trimestru/trimestru, în decelerare comparativ cu ritmul de 0,8% trimestru/trimestru din T1. Locomotiva Europei, economia germană, a crescut cu doar 0,1% trimestru/trimestru (după un avans de 1,3% trimestru/trimestru din T1), în timp ce economia franceză (a doua ca dimensiune din zona euro) a stagnat. În acest context, de evoluţie mult sub potenţial, condiţiile la nivelul pieţei forţei de muncă se deteriorează, în principal în economiile mai flexibile: Statele Unite, Marea Britanie.

Andrei RĂDULESCU
analist Target Capital