Piaţa de capital la jumătatea anului (II)

După ce am trecut în revistă evoluţia pieţei interne de capital în primele şase luni, voi prezenta principalele scenarii privind evoluţia bursei interne în a doua jumătate a anului curent.

Contextul macrobursier internaţional pune în dificultate construirea scenariilor pe termen scurt. Economia mondială se află în plin proces de decelerare, iar criza finanţelor publice din Europa se propagă pe continent (în prezent bate la poarta economiilor mari - Italia). Decelerarea economiei mondiale la jumătatea anului curent nu surprinde, fiind semnalată încă din primele luni ale anului de evoluţia principalilor indicatori macroeconomici. Iniţial, atenuarea ritmului de evoluţie a economiei mondiale a fost determinată de factori precum avansul cotaţiilor internaţionale la ţiţei şi alte bunuri (cu impact nefavorabil pentru consumul privat - principala componentă a produsului intern brut - PIB, cel puţin în rândul economiilor dezvoltate); distorsiunile introduse de cutremurul din Japonia şi consecinţele acestuia; normalizarea politicii monetare în economiile emergente (cazul Chinei), dar şi dezvoltate (zona euro); procesele de consolidare bugetară.

În ultima perioadă economia mondială resimte din ce în ce mai puternic intensificarea crizei finanţelor publice în Europa şi propagarea acesteia pe continent (Italia a intrat în această horă), dar şi în Statele Unite (legislativul nu a ajuns încă la un acord privind limita datoriei publice). Această criză de natură financiară are consecinţe nefavorabile pentru sistemul financiar-bancar privat (multe bănci au expunere pe titluri de stat emise de ţările care au ajuns în pragul falimentului), iar rezultatele instituţiilor vor fi afectate de declinul valorii acestor obligaţiuni), cu implicaţii nefavorabile pentru economia reală. Nici propagarea crizei finanţelor publice pe bătrânul continent nu surprinde. Votul din parlamentul elen de la finele lunii iunie a atenuat doar temporar preocupările cu privire la dimensiunea acestei crize. Ulterior, agenţia de rating Moody's a reaprins temerile prin reducerea ratingurilor Portugaliei şi Irlandei la categoria Junk.

Ceea ce suprinde este viteza de propagare a "cancerului" finanţelor publice. În ultimele zile Italia (a treia ţară ca dimensiune din zona euro, cu un PIB de 1,55 trilioane de euro) a devenit ţinta atacurilor speculative ale pieţelor financiare. Nu surprinde nici noua victimă a acestei maladii: Italia se situează pe poziţia a doua în rândul statelor din zona euro din punctul de vedere al ponderii datoriei publice în PIB (120% în 2010).

Intensificarea acestei crize contribuie la creşterea probabilităţii unui scenariu pesimist pentru economia mondială. Evenimentele în zona euro se succed cu o vitezăa impresionantă, iar deocamdată nu se poate anticipa când şi cum se va termina această criză. Ea a fost determinată de dezechilibre macroeconomice generate pe parcursul mai multor generaţii, iar reechilibrarea va cădea în sarcina mai multor generaţii următoare. Nu în ultimul rând, în China decelerarea din economie, coroborată cu problema datoriei guvernelor locale, ar putea determina o aterizare forţată, cu impact nefavorabil pentru economia mondială. De altfel, evolutia indicelui Shanghai Compozit pe parcursul ultimelor trimestre reflecta dezechilibrele cu care se confruntă a doua mare economie a lumii. Într-un astfel de context internaţional, caracterizat prin decelerare economică, intensificare şi propagare a crizei finanţelor publice, este dificil de recomandat o expunere ridicată pe segmentul acţiuni, oricât de ieftine ar părea acestea. Practic, asistăm la o creştere a riscurilor. Chiar dacă în Statele Unite s-ar putea ajunge la un acord în ceea ce priveşte finanţele publice, problema care pare fără soluţie, momentan, provine din sfera zonei euro.

Deocamdată nu se pot identifica soluţii intermediare pentru rezolvarea acestei crize pe termen scurt, fapt recunoscut şi de guvernatorul Jean-Claude Trichet după şedinţa de politică monetară din luna iulie. Desigur, se menţionează cele două scenarii extreme, care par dificil de imaginat în acest moment: realizarea uniunii politice (bugetară); destrămarea uniunii monetare. Economia internă, de dimensiune mică şi cu un grad ridicat de deschidere, este integrată în economia europeană/mondială. Cu alte cuvinte, în cazul în care climatul macroeconomic extern va continua să se deterioreze, economia internă ar putea reintra în contracţie în trimestrele următoare. Totodată, menţinerea la nivel ridicat a riscurilor externe ar însemna riscuri şi mai mari pentru piaţa internă de capital. De altfel, deşi agenţia Fitch a ameliorat ratingul României, capitalul străin nu se grăbeşte deocamdată să vină pe plan intern. Cu alte cuvinte, un posibil scenariu pentru bursa internă în perioada următoare constă în continuarea deprecierilor din ultima perioadă.

Indicii bursieri interni ar putea pierde 17,5-20% pâna la finele anului, în cazul în care climatul extern nu se stabilizează/ameliorează. Nu este exclus să asistăm la momente similare cu cele înregistrate în a doua jumătate a anului 2008. Pe de altă parte, într-un scenariu macrobursier predominant favorabil, piaţa internă s-ar putea aprecia cu 12,5-15% până la finele anului. Deocamdată, un astfel de scenariu are o probabilitate redusă în acest moment. Un scenariu favorabil ar presupune în primul rând ajungerea la un acord în Statele Unite privind limita datoriei publice şi identificarea unor soluţii credibile pentru pietele financiare în zona euro în ceea ce priveşte criza datoriilor suverane. Într-un astfel de scenariu am asista la reducerea aversiunii faţă de risc pe pieţele financiare internaţionale, iar capitalurile străine vor redeveni interesate de pieţele emergente.

Astfel, piaţa internă de capital ar redeveni în atenţia investitorilor străini, fapt care ar putea determina o creştere importantă a acţiunilor listate la Bursa de Valori Bucureşti. Sunt companii interne care prezintă potenţial de creştere pe termen mediu şi lung. Majoritatea companiilor listate s-au redresat în urma primului val de criză, multe din ele sunt pregătite pentru un nou val, însă percepţia riscului poate atinge cote alarmante în momentele dificile din plan extern. Desigur, trebuie menţionat şi scenariul intermediar, o evoluţie în lateral (intervalul -7,5%/+7,5%).

Andrei RĂDULESCU
analist Target Capital