Pieţele financiare - între victimele teroriştilor

Atacurile teroriste din 11 septembrie 2001 au constituit un şoc global, fiind resimţite de pieţele financiare internaţionale şi de economia mondială. Impactul a fost foarte puternic pe termen scurt, însă se pot nota şi implicaţii pe termen mediu.

Lumea s-a schimbat după 11 septembrie, după cum notează şi fostul Preşedinte al Rezervei Federale (A. Greenspan) în "Era turbulenţelor - aventuri într-o lume nouă" ("... lumea era pe cale să se schimbe în moduri pe care încă nu le puteam defini. Automulţumirea în care noi, americanii, ne complăceam de un deceniu, de la sfârşitul Războiului Rece, tocmai fusese spulberată ...").

Atacurile au vizat simbolurile supremaţiei economico-militare a Statelor Unite (World Trade Center şi Pentagonul). Dar şi sistemul capitalist, dacă observăm consecinţele acestora pentru pieţele financiare şi pentru economia mondială. Pe de altă parte, a fost un moment care a determinat mapamondul să conştientizeze dimensiunile riscului geopolitic al terorismului. Iar, în urma acestor evenimente tragice, literatura economică s-a aplecat asupra cercetării terorismului şi impactului acestui fenomen în plan socio-economic.

În analiza economică a atacurilor teroriste din 11 septembrie trebuie să distingem între efectele directe şi cele indirecte şi între consecinţele pe termen scurt şi cele pe termen mediu. Printre efectele directe se menţionează cele aproximativ 3.000 de victime, dar şi distrugerile fizice provocate. Iar efectele indirecte constau în modificarea condiţiilor economico-sociale (impact negativ pentru sentimentul consumatorilor şi investitorilor şi, prin urmare, pentru pieţele financiare şi climatul macroeconomic).

Pe termen scurt, atacurile teroriste au determinat instaurarea unei stări de panică pe pieţele financiare internaţionale (puternic impact psihologic).

Practic, pieţele financiare au devenit victime ale terorismului. Atacurile au vizat stabilitatea Statelor Unite şi a sistemul financiar internaţional. Pieţele americane nu au deschis pe 11 septembrie. La revenirea la tranzacţionare pe 17 septembrie, indicii americani s-au depreciat cu peste 7%. Iar în perioada 17-21 septembrie indicele S&P 500 a scăzut cu aproximativ 12%. Reacţia negativă a fost mai puternică pe pieţele mondiale (indicele pan-european Dow Jones Stoxx Europa consemnând un declin de 17,3% în perioada 11-21 septembrie).

Totodată, sentimentul din pieţele financiare s-a transmis imediat în economia reală, care resimţea încă efectele crah-ului dot-com-urilor din 2000. După cum notează şi Greenspan ("... după 11 septembrie, rapoartele şi statisticile care veneau constant dinspre băncile Rezervei Federale spuneau o cu totul altă poveste. Ce ne spuneau aceste date acum era că peste tot în ţară oamenii încetaseră să mai cheltuiească bani pe orice altceva decât bunuri care să-i pregătească pentru un posibil nou val de atentate: vânzările la alimente, dispozitive de securitate, apă îmbuteliată şi asigurări erau în creştere; încasările din domeniul călătoriilor, divertismentului, sectorului hotelier, turismului şi organizării de conferinţe erau la pământ...").

Autorităţile americane au intervenit prompt (mai ales că economia resimţea încă efectele crah-ului dot-com-urilor din 2000), atât în plan monetar (FED a redus dobânda de referinţă cu 50 p.b. la 3% în şedinţa din 17 septembrie şi a injectat lichiditate), dar şi bugetar (un program de aproximativ 100 mld. dolari). Pe termen mediu evenimentele din 11 septembrie au condus la campaniile militare din Irak şi Afganistan. Acestea au determinat creşterea cheltuielilor bugetare cu apărarea (ca pondere în PIB), de la 3,56% în 2001 la aproximativ 6% în prezent. De altfel, cheltuielile cu apărarea au contribuit la deteriorarea situaţiei finanţelor publice (la 10 ani după atentate Statele Unite au pierdut rating-ul AAA).

Totodată, au crescut semnificativ costurile cu protecţia împotriva terorismului în companiile private. Cele mai afectate au fost cele din industria aeronautică, să ne amintim de falimentele companiilor Sabena, Swiss Air. Costuri în creştere care au fost resimţite şi de pasageri. Nu doar financiare, dar şi în termeni de timp. Cine a călătorit în Europa în vara lui 2001 şi imediat după 11 septembrie a putut constata cozile imense din aeroporturile Frankfurt şi Charles de Gaulle. Cu toate acestea, economia americană (şi, implicit, economia mondială) a reuşit să depăşească momentul dificil al atacurilor din 11 septembrie. Cum notează şi Greenspan ("... de-a lungul ultimelor două-trei decenii, economia americană a devenit tot mai rezistentă la şocuri. Descentralizarea pieţelor financiare, gradul de departe mai flexibil al pieţelor muncii şi, ceva de curând, marile progrese înregistrate în tehnologia informaţiei ne-au sporit mult capacitatea de a absorbi perturbaţiile şi de a ne reveni...").

De altfel, reacţia pieţelor financiare la atacurile teroriste care au urmat (cele de o dimensiune importantă, Madrid (2004) şi Londra (2005)) nu a mai fost la fel de puternică. (Articol apărut în revista Forbes România)

Andrei Rădulescu
analist target capital