Scandalul de la Șincai și periculosul precedent al sindromului Pilat

Scandalul de la Șincai și periculosul precedent al sindromului Pilat
S-a dezbătut și s-a polemizat mult la Cluj dar și în țară pe marginea scandalului de la Liceul Şincai, provocat de postarea de către unii elevi, pe Facebook, a unor fotografii cu înscrisuri pornografice.

 

Cele mai violente replici și cele mai mari ambiții s-au manifestat în chestiunea aşa-zisei îngrădiri a dreptului la liberă exprimare a elevilor. Drept care ar fi fost încălcat prin accesul profesorilor în cadrul privatului grup pe rețeau socială și anulat prin sancțiunile hotărâte de Consiliul Profesoral contra a 62 de elevi.

Ca o chestiune de principiu, eu cred că singurul drept la exprimare liberă care ar trebui garantat prin lege unui elev este cel de a-şi contrazice documentat profesorul la clasă. Rostul esențial al unui elev este acela de a merge la școală și de a învăța pentru a se forma ca un om moral și de valoare. În același timp, menirea unui profesor este de a instrui. Adică de a transmite cunoștințele sale elevilor, cu pricepere și pasiune.

Rolul social al unui profesor și al școlii nu este de a educa. Educația este altceva, mult mai complex decât instruirea școlară. În societatea românească, în limbajul mass media și-n mintea majorității cetățenilor, inclusiv a părinților, există o confuzie între educație şi instruire. Profesorii şi şcoala sunt responsabili doar de instruirea elevilor. Educaţia este rezultatul şi rodul acţiunii şi influenţei familiei, mediului social (inclusiv a grupului de prieteni), mass-mediei, reţelelor sociale, şcolii şi nu în ultimul rând a individului.

Nu deageaba în limbajul nostru comun se spune: educația înseamnă în primul rând cei șapte ani de acasă. Adică valorile pe care familia ta ți le transmite, ori sădește în suflet. Din păcate în zilele noastre cei mai importanți factori în educarea unui elev - mă refer la părinți și la mass media - suferă de un sindrom păcătos și dăunător pentru destinul elevilor români.

Am botezat această boală socială sub numele: Sindromul Pilat din Pont, întrucât acești actori sociali se spală pe mâini de responsabilitate, aidoma guvernatorului roman care a lăsat să fie răstignit nevinovatul și dreptul Mântuitor. Atât presa cât și tot mai mulți părinți, ocupați și stresați, se spală pe mâini de grija și răspunderea pentru educația tineretului român, aruncând toată această povară pe umerii profesorilor și a școlii.

Și ambii actori sociali - mass media și familia românească joacă public un rol ipocrit și atât de dăunător. Pe de o parte ei sunt cei care contribuie la transmiterea celor mai multe și nocive non-valori, care devin repere pentru un elev și pe de altă parte tot ei sunt cei mai mari critici ai actului de instruire pe care subfinanțata școală și prost-plătitul profesor român o fac elevilor. Ar fi absurd să neg rolul nefast al unor profesori, a căror menire nu estea aceea de a fi formatori. Am avut și eu de aface cu ei și copii mei la fel.

Mulți dintre noi le purtăm urmele răutății, prostiei și neghiobiei pe suflete. Însă aceasta nu înseamnă că profesorii și școala sunt principalii responsabili pentru rezultatele îngrijorătoare la învățătură ale elevilor români. Și mai ales pentru slaba lor educație. Eu, comunicatorul public, sunt primul care recunosc ipocrizia şi rolul nefast pe care-l joacă mass-media în educaţia tineretului român şi în promovarea agresivă în mintea și sufletele tineretului a libertinajului, prostului gust, falselor valori, a non-modelelor şi imoralităţii.

Toate aceste iluzii și înșelătorii ne hipnotizează și ne pierd copiii. Ai tuturora, nu doar ai săracilor. De aceea vreau să vă transmit și vouă, o parte dintre părinții din familiile bogate ale Clujului, mesajul de a conștientiza care vă este rolul. În istorie, famiile avute românești au fost modele pentru educația și morala națională. Atunci când s-a constituit clasa în care a fost elev și regele Mihai, El a avut colegi fii de țărani, meșteșugari, comercianți, bancheri, intelectuali și industriași. Bogătașii României interbelice nu și-au izolat copiii de cei ai poporului.

N-au creat în licee ori școli clase doar de fii și fiice de milionari, care să-i îngrozească pe profesori și pe ceilalți elevi cu aroganța, tupeul, proasta creștere și afișarea bogăției lor. Așa cum se întâmplă astăzi într-un liceu de frunte al Clujului. Ba mai mult, s-au îngrijit ca fiii lor să aibă parte de cei mai buni și severi profesori și niciodată nu i-au intimidat să nu-și facă datoria de dascăl.

De asemenea, n-au angajat avocați să găsească chichițe procedurale pentru a-și scăpa fiii și fiicele de răspunderea și rușinea batjocoririi publice a dascălilor acestora. Famiiliile bogate din istoria României au fost responsabile și vizionare. În primul rând pentru că au știut că precedentele pe care le-ar crea sunt avalanșe de zăpadă care odată pornite la vale spulberă totul în calea lor.

Nu fac diferențe între săraci și bogătași. Ba, dimpotrivă, au o predilecție în ai căuta și strivi pe bogătașii aroganți și iresponsabili. Așadar, aveți grijă ce precedent creați la Șincai și la celelalte licee din Cluj, ca nu cumva să nu se întoarcă împotriva voastră și a copiilor voștri. Lăsați-vă copii să simtă pe pielea lor că orice faptă are consecințe și o răsplată! În plus, după cum vedem astăzi, avocații nu pot să-i scape mereu de belele și răspundere.

Comenteaza