Sunteţi gata? Vine Steaua! Glumeam, hai că nu suntem la Sport.ro! Luni, pe stadion, nu trebuie să punem sonorul pe mute, nu vom mai fi excedaţi de palavrele roş-albastre. Joacă din nou acasă Universitatea Cluj. Fanii sunt invitaţi să vină la meci, dar ei au fost alături de echipă în fiecare secundă. Au colindat oraşul la mitingurile disperării, au scris memorii şi petiţii, au făcut chetă pentru a-i ajuta pe sportivii neplătiţi cu lunile, s-au mobilizat să-i ridice o statuie lui Mircea Luca. Nu vor lipsi din peluză, e momentul când microbiştii vor avea un nod în gât când vor auzi declaraţia de dragoste. Ce-i cu aceşti oameni, ce e cu zarva aceasta, ce-i mână în tribună? Echipa lor nu a eliminat-o spectaculos pe Ajax, nu are jucători de milioane de euro, e sub linia vieţii în prima ligă. Răspunsul e în cărţile lui Gheorghe Bodea şi Ioan Chirilă. În loc de explicaţii oricum greu de acceptat într-o lume pragmatică, e suficientă o vocală: „U"!
A trecut aproape un an de chin şi venin. Nu se ştiu nici azi mai multe decât ieri. Universitatea Cluj trăieşte la limita dintre ridicol şi absurd. Jucătorii sunt scoşi la licitaţie pe internet, investitorii sunt trimişi discret sau birjăreşte la plimbare. Florian Walter rămâne blestemul acestui club vitregit de soartă. Personajele care ar putea alunga pacostea au o altă agendă. Sunt doar nişte pietoni surprinşi pe cărările istoriei. Nu ştiu drumul, n-au o ţintă clară, trec de răscrucea intereselor în funcţie de cum bate vântul. Un singur eveniment a rupt monotonia, contractul semnat cu Consiliul Judeţean pentru folosirea stadionului. Privit de mulţi cu îngăduinţă când era plimbat de Anamaria Prodan să-şi cumpere abonament, Horea Uioreanu a punctat primul în dialogul cu poporul alb-negru.
Lotul s-a schimbat fundamental după venirea lui Ioan Viorel Ganea. La finalul campionatului vom afla dacă a fost o decizie inspirată a fostului internaţional. Cu conturile îngheţate, lotul a fost decimat în pauza de iarnă. Erau necesare întăriri, însă vestiarul arată azi ca un Spital de Recuperare. „U" a devenit din nou adăpost pentru mercenari adunaţi din sălile de aşteptare ale fotbalului. Se repetă istoria din perioada tandemului Bănceu-Falub, când o groază de profesionişti trişti s-au semnat citeţ pe pagina unde scria „Retrogradare". Calcan, Ursu sau Dulap, câţiva dintre tinerii de care s-a îndrăgostit mingea, n-au avut loc în avionul de Antalya. Ar fi intrat cu tot sufletul pe teren, dar nu au fost consideraţi eligibili pentru obiectivul oficial al Universităţii. În schimb, Inter Milano, în cel mai negru sezon din ultimul deceniu, poate miza pe Benassi, Kovacic sau Pasa. Tribuna ar îndura mai uşor calvarul dacă în iarbă ar zburda copii puşi pe şotii.
Nu ştim dacă Ioan Viorel Ganea a avut răgazul necesar să-şi încarce cu energie fotbaliştii şi să-i înveţe traseele spre poarta adversă. Timpul a fost scurt, campionatul a fost devansat de Liga Profesionistă, s-a lucrat pe repede înainte. Omogenitatea unei formaţii e un proces lent şi necesită repetiţii îndelungate. Universitatea e condusă pe marginea prăpastiei de un ghid fără experienţă, Ganea e un antrenor la început de carieră. Contăm pe orgoliul şi flerul „Ganezul" în misiunea dificilă asumată cu sângele rece cu care i-a luat balonul lui Dorinel pentru a executa penalty-ul din rocambolescul duel cu Anglia.
Pe lângă condamnabila indiferenţă a orgoliosului Cluj, „Şepcilor Roşii" au şi alte motive de supărare. Nu au nici cea mai mică garanţie că se va schimba ceva în bine în viaţa Universităţii. Nu ştiu dacă insolvenţa nu e doar o găselniţă pentru ca uzurpatorii să mai poată încasa şi ultima tranşă a banilor cuveniţi echipei din drepturile de televizare. Nu există prognoze credibile din vară încolo, pare mai degrabă o agonie prelungită de nişte criminali cinici. 7
