Aşa arată un condamnat la moarte? Cu inima sus şi cu vocea ce nu tremură în pragul serii? Cu fularul ridicat în chip de pavăză în calea sorţii vitrege? Toamna muzicală clujeană a avut o reprezentaţie pe scena de lângă Parcul Mare. Corul a cântat 90 de minute aproape fără pauză. Fetele de la „U" Jolidon i-au ţinut isonul din tribuna oficială. Jos, în iarbă, un grup s-a strâns în cerc înainte de fluierul arbitrului şi a strigat puternic „Haide U!". Brazilienii au prins rapid ritmul, iar Cleiton a declanşat carnavalul alb-negru în minutul doi. Universitatea a irosit bisul. Dos Santos şi-a lăsat adversarul să-i numere paşii, dar a finalizat ca un afon, în stilul în care ratase şi la Vaslui. În prelungiri, până şi Cleiton a uitat partitura şi a dat tonul amărăciunii.
Au fost puţine momente bune în egalul cu Oţelul (1-1). Gălăţenii au aglomerat mijlocul terenului, ţesând o plasă care a capturat multe baloane. Clujenii au încercat să arunce mingi printre fundaşi pentru un sprint letal sau au expediat centrări fără speranţă. Lupu a fost depăşit uşor în prima repriză, Pătraşcu a fost inexact, Năstăsie a crezut că e invitat la o seară de balet, Drăghici a fost acelaşi. Vasile Gheorghe a încercat multe, dar bilanţul a rămas fragil. Numai Balauru, Szilagyi şi Erico au fost concentraţi şi au evoluat peste media echipei. Banca de rezervă nu a oferit soluţii, finalul a fost chinuitor. Muzica tribunei nu a impresionat tabela de marcaj, i-a consolat pe cei care îmbracă fără spor tricourile alb-negre. Fotbaliştii trec mai uşor peste şocuri, dar nu ştim ce alinare au suporterii Universităţii.
La Cluj vremea s-a înrăutăţit brusc. Nici prognoza în privinţa viitorului patron nu mai e liniştitoare. Printre nemţi şi vise a apărut un chip cunoscut. Revine Anamaria Prodan la „U"? Vasile Miriuţă, fostul coleg de cameră al lui Laurenţiu Reghecampf, neagă, dar sămânţa îndoielii a găsit teren fertil în ţara promisiunilor neîmplinite. Ioan Mărginean susţine că mai are patru oferte pentru Universitatea, dar timpul se scurge nemilos şi clasamentul e un martor al acuzării. Să asistăm la un circ orchestrat din Bucureşti? Să răsară soarele tot din Pipera pentru clubul ardelean? Încă mai tragem nădejdea că dracul nu e atât de negru şi că nu va purta din nou fustă.
Sâmbătă a fost rândul lui Dos Santos să intre în corul alb-negru alături de Marius Popescu sau Paraskevas. „U" Jolidon dispută a treia partidă din Liga Campionilor şi suporterii se gândeau la prima victorie din grupă. Chintoan prinde mingea cu o mână la schimbul de pase cu Senocico, fetele par în zi bună. Mişcările de încălzire sunt identice, nu e nici o diferenţă între titrata Podravka şi debutanta din Cluj. Diferenţa s-a simţit după primul fluier. O ploaie de greşeli neforţate a stricat planurile Universităţii. Dincă i-a dat o pasă de gol adversarului, s-au comis des paşi, s-a ratat cu o uşurinţă enervantă. Jocul nu a mers nici pe pivot, unde doar în repriza secundă Chintoan s-a descotorosit în câteva rânduri de marcaj, nici pe extreme, iar aruncările de la distanţă au găsit prea rar drumul spre plasă. Portarul formaţiei croate, Marta Zderic, a avut 19 intervenţii salvatoare!
Podeaua, care costă la fiecare meci circa 6.000 de euro, preţ ce include închirierea şi montarea, a fost un obstacol în plus. Fetele au şters cu cârpe suprafaţa de joc în pauză, fiindcă specialiştii cu mopurile erau depăşiţi de situaţie. Arbitrajul ne-a întins o mână de ajutor, dar handbalistele noastre au refuzat-o. S-au ratat trei aruncări de la „7 metri", până şi Senocico nu a înscris! Mihaela nu a fost în mână, a marcat doar două goluri, iar „U" Jolidon a resimţit eclipsa de formă a liderului. Cu noroc am fi putut obţine o remiză, însă croatele au ieşit din corzi într-un final incendiar. Publicul a fost din nou generos, a stat minute bune în picioare şi nu a taxat echipa pentru al treilea insucces consecutiv, 19-20. Dacă brazilianul Cleiton rata în prelungiri la fotbal, Podravka a pus Vegeta pe rana Universităţii, cu 90 de secunde înaintea expirării timpului regulamentar, când şi-a mărit avantajul la două goluri.
Antrenorul Gheorghe Covaciu nu are variante de rezervă, e nevoit să mizeze pe un lot restrâns şi surmenat de alternanţa partidelor disputate din trei în trei zile. Chiar dacă înfrângerile dor, nu uitaţi un amănunt relevant. Podravka şi Krim au câştigat Liga Campionilor, iar Gyor a jucat două finale. „U" Jolidon nu are încă în palmares nici măcar titlul naţional. Clujencele nu s-au făcut de râs, dar nici nu au născocit minuni. Tristeţea nu poate fi alungată, însă e necesar să înţelegem contextul şi să nu judecăm doar cu clasamentul în faţă.
Sâmbătă noaptea, ceasul s-a dat înapoi cu o oră pentru a prelungi suspansul. Urmează o nouă săptămână „decisivă" pentru clubul de fotbal. Am pierdut deja şirul. Uneori, publicul nu e de ajuns pentru o victorie. Însă, cât timp e prezent şi mai are voce, următoarea victorie nu e aşa departe. Să ne potrivim ceasurile şi să o aşteptăm.
