Clujul, pe locul doi în țară la numărul celor cuprinși într-o formă de învățământ

Potrivit datelor oficiale ale Institutul Naţional de Statistică (INS), în perioada 2010 - 2016, populaţia şcolară din România a scăzut continuu, de la 4,2 milioane în 2010 la 3,6 milioane în anul şcolar 2016 - 2017, principala cauză menţionată de specialişti fiind sporul natural negativ din ultimele două decenii.

Un alt motiv îl reprezintă migraţia internaţională. Cea mai mare scădere a populaţiei şcolare s-a înregistrat la nivelul învăţământului superior, în anul universitar 2016/2017 fiind înmatriculaţi cu 39% mai puţini studenţi decât în 2010/2011.

Calitatea învăţământului şi schimbările legislative Modificările legislative din domeniul Educaţiei din ultimii 25 de ani au afectat calitatea învăţământului, arată INS.

Astfel, o altă problemă majoră a reprezentat-o desfiinţarea şcolilor de arte şi meserii în anul 2009, ceea ce a făcut imposibilă continuarea studiilor pentru un număr important de elevi care au absolvit clasa a VIII-a.

Afectaţi au fost în mod special cei din mediul rural, unde reţeaua liceelor este slab dezvoltată, comparativ cu mediul urban. Raportul INS subliniază şi discrepanţa între oferta educaţională şi cererea de pe piaţa muncii, ceea ce a generat disfuncţii semnificative ale sistemului educaţional: specializări limitate sau perimate, neglijarea formării de specialişti în anumite domenii şi supraaglomerarea altora, notează documentul.

Revenind, statisticienii afirmă că cea mai mare rată netă de cuprindere în învăţământ se înregistrează în municipiul Bucureşti, următorul judeţ în ierarhie fiind Cluj. La polul opus, cele mai mici rate nete de cuprindere în învăţământ sunt în Ilfov, Giurgiu şi Ialomiţa.

„Deşi la nivel naţional au fost aplicate strategii şi politici sociale de cuprindere a unui număr cât mai mare de copii de vârstă şcolară în sistemul naţional de educaţie, încă există o pondere importantă în afara sistemului“, se arată în raport.

Potrivit documentului, indicatorul statistic care semnalează lipsa participării la educaţie este abandonul şcolar, iar evoluţia acestuia din ultimii ani, pune în evidenţă vulnerabilitatea României în ceea ce priveşte accesul la educaţie. Frecvent în mediul rural, abandonul şcolar este mai accentuat în învăţământul gimnazial.

În ceea ce priveşte învăţământul primar, nu există diferenţe semnificative între abandonul şcolar din mediul rural şi cel din mediul urban. De asemenea, o altă problemă cu care sistemul de educaţie s-a confruntat în acest timp este rata de părăsire timpurie a sistemului de educaţie, deşi în ultimii ani se observă o tendinţă descrescătoare a fenomenului. Concret, rata de părăsire timpurie a fost de 18,5% în 2016, arată raportul citat, fenomenul fiind mai accentuat în rândul populaţiei feminine.