Herbstfest 2024 Cluj | Ligia Deca, despre învățământul dual academic: "Ca să ai un astfel de program trebuie ca o companie să spună că are nevoie"

Sistemul dualul academic, noua rută educațională cu 18 programe autorizate la nivel național, a fost discutat și analizat în cadrul unei dezbateri Herbstfest 2024, intitulată "Învățământul dual academic - motor de creștere în economie".

Întâlnirea la care au participat atât universitari, cât și reprezentanți ai mediului de business, a avut loc în cea de-a doua zi a Herbstfest 2024 - Festivalul de Toamnă al Economiei Germane, organizat la Cluj-Napoca în perioada 3 - 6 octombrie.

La evenimentul organizat în Aula Magna a UBB Cluj și moderat de Moise Guran, au participat Ligia Deca - Ministrul Educației, Vasile Țopa - Rector Universitatea Tehnică Cluj-Napoca, Florin Drăgan - Rector Universitatea Politehnica Timișoara, Marko Balint - Prorector UBB Cluj-Napoca, Monica Constantinescu - CFO Robert Bosch, Stefan Balster - Managing Director E.ON Business Services Cluj și Daniel Metz - Vicepreședintele DWNT, Prorector Universitatea ”1 Decembrie” Alba-Iulia.

Primul an de învățământ dual academic

Ministrul Educației a explicat că noile programe care integrează ruta duală în universități sunt concepute să îmbine activitatea didactică din cadrul facultăților cu practica de specialitate la operatorul economic partener, scopul fiind de a le asigura studenților o pregătire adaptată cerințelor pieței muncii.

“La Babeș-Bolyai avem 8 din cele 18 programe din țară. Suntem în această universitate care și-a asumat un pionierat în acest domeniu și mulțumesc pentru asta, și suntem într-un an în care vom discuta foarte serios ce merge, ce nu merge, ce trebuie modificat”, a spus ministrul Educației, Ligia Deca.

“Avem programe de cercetare aplicate care sunt deja în parteneriate cu companiile. Ce facem - este să garantăm cumva în această rută duală drepturile, atât ale companiilor cât și ale universității, în ceea ce înseamnă această co-creare de program și să oferim un spațiu mult mai generos învățării prin a face lucruri, prin a merge și a lucra exact acolo unde urmează să profesezezi în viitor.

Particularitatea dualului, care s-a dovedit a fi de succes, dacă ne uităm la școlile profesionale pilot care funcționează deja de ceva vreme, este că nu se întâmplă dacă angajatorul nu solicită. Asta este prima particularitate. Deci, ca să ai un program dual, că e în preuniversitar, că este în universitar, trebuie ca o companie să spună că îi trebuie și că e gata să fie partener”, a mai precizat Deca.

Începând cu anul școlar 2029-2030, învățământul tehnologic la nivel preuniversitar se va desfășura exclusiv în sistem dual. Astfel, toți elevii de la liceele tehnologice vor beneficia de această formă de pregătire practică.

”Modelele de succes pe care noi le-am văzut, în ceea ce privește dualul în învățământul superior, sunt cele văzute în statele care au cultura aceasta germanică: Germania, Austria, Elveția - acolo unele domenii de învățământ superior sunt mai aproape de mediul privat și dezvoltă mai rapid astfel de programe duale decât celelalte.

Avem nevoie de exemple de succes atât de învățământ dual preuniversitar cât și universitar dacă vom dori să-l generalizăm din anul școlar 2029-2030, de când n-ar mai trebui să pregătim în sistem tehnologic decât în regim dual. Adică în funcție de nevoia pe care o are economia”, a mai spus Deca.

O companie cu o experiență de ani buni în această sferă educațională, datorită colaborărilor și parteneriatelor cu universitățile tehnice clujene, este firma Bosch, implicată de peste 10 ani cu fabrica din Jucu într-un proiect de învățământ dual.

”Bosch, prin prezența lui de 30 de ani în România și în Cluj de 10 ani, a avut posibilitatea prin parteneriate continue și cu universitățile tehnice din Cluj, și nu numai - și împreună cu Ministerul - să dezvolte de-a lungul timpului o grămadă de programe care să vină în sfera aceasta de pregătire profesională de calificare. Practic, experiența țărilor germanice și, în special, Germania, are un învățământ dual extrem de puternic, atât profesional cât și universitar. Pentru noi, firma Bosch, a reprezentat un punct de pornire.

Deja din 2013 am dezvoltat în Jucu școala duală Bosch, care a crescut foarte frumos și a dat, până la urmă, forței de muncă din România peste 700 de absolvenți. Și nu este numai conținut îmbinare a teoriei cu practica, ci, până la urmă, implicarea pe care absolvenții elevii școlilor profesionale au simțit-o din partea mediului economic al firmei Bosch în ceea ce prezintă pregătirea lor și formarea pentru forța de muncă și, bineînțeles, disponibilitatea unui loc de muncă”, a spus Monica Constantinescu – CFO la Bosch.

Aceasta a explicat că, având experiența diferitelor programe pe care Bosch le-a început împreună cu universitățile tehnice din Cluj și prin parteneriatul strategic pe care l-a avut cu UTCN, compania a reușit să lanseze un program pilot și pe parte de învățământ dual universitar.

”Din 2022 am avut prima generație de studenți ai Universității Tehnice din Cluj-Napoca care au avut un proiect dual cu fabrica Bosch. Asta a însemnat că de la 200 de ore de practică anuală am avut posibilitatea, ca urmare a flexibilității Universității Tehnice, să creăm posibilitatea de a face practică 10 zile pe semestru în cadrul fabricii noastre, iar pe parcursul verii să organizăm învățământul dual. În 2025 vom finaliza prima generație. Avem în momentul de față în program 70 de studenți și ne bucurăm de un real succes. Clar, învățământul dual universitar și acest program pilot a arătat că aceasta este direcția potrivită în a ne asigura că avem această forță de muncă calificată, și calificată în linie cu cerințele a unei companii de tehnologie”, a adăugat  Monica Constantinescu.

Despre colaborarea cu Bosch a vorbit și prorectorul UTCN, Daniela Popescu, care a povestit și cum decurge acest tip de învățământ care presupune un parteneriat între universitate și compania implicată.

”Relația cu Bosch este o relație veche, de când Bosch s-a așezat la Jucu. Cei de la Bosch au ales trei specializări de licență, au studiat planurile de învățământ, am studiat împreună fișele disciplinelor. Experții de la Bosch preiau studenții noștri și, suplimentar, față de ceea ce noi reușim să predăm pe anumită zonă în 14 săptămâni, predau mai departe. Zona de soft skills, pe care noi nu putem să o mai acoperim prin tot planul de învățământ, se întâmplă cu experții de la Bosch. Practic, studenții se duc la Jucu, lucrează în companie, urmează aceste cursuri, și mai mult decât atât, lucrează pe proiecte, pe teme care sunt date de companie (…) Eu cred că din cei care vor termina anul, dacă Bosch-ul va vrea, majoritatea vor rămâne”, a spus prorectorul UTCN.

Chiar dacă în general este unul aplicat, învățământul academic dual nu exclude cercetarea, spune Daniela Popescu.

“Este centrul de inginerie Bosch în Cluj, unde studenții noștri dezvoltă soft pe partea de cercetare pentru autonomous driving și, de asemenea, chiar și cu Bosch Jucu, cu care am avut și avem mai multe proiecte europene. Mie mi se pare interesantă experiența de lucru cu ei pe învățământ dual pentru că studenții devin mai buni. (…) Avem șase masterate pe care le desfășurăm cu mediul economic din 2016, cu Porsche, două masterate cu Bosch. Am început cu primul, l-am continuat pe al doilea, avem masterate cu Emerson, ne gândim la masterate cu NTT Data. Sunt masterate care, în realitate - deși pe vremea aceea nu exista legislația - funcționează în regim dual“, a precizat Daniela Popescu.

Un adevărat hub pentru învățământul superior din România este UBB Cluj-Napoca. Universitatea clujeană are în proiect constituirea a trei campusuri duale, pe care Ministerul Educației a anunțat că le va finanța. Unul dintre ele va fi în Cluj, pe un teren oferit de USAMV. Unul va fi la Reșița, iar altul la Sfântu Gheorghe. Campusurile vor avea săli de curs/laboratoare cu aparatură performantă/zone de cazare/cantină/zone de recreere și dotări și formare de resursă umană pentru învățământ dual dedicat elevilor și studenților.

“Eu laud ARACIS-ul (Agenția Română de Asigurare a Calității în Învățământul Superior), pentru că într-o lună, a reușit ceea ce foarte, foarte puțin am crezut. Nu numai că a venit ordinul de ministru, respectiv metodologia, relativ, să zic așa, recent, dar după ce a venit, a venit și partea aia cu standarde. Noi am predat, cred că chiar înainte de termenul specificat, deci înainte de 30 iunie, cele 8 dosare de acreditare, adică 8 programe duale, și au fost acreditate. Au venit cei de la ARACIS în mijlocul lunii iulie, în arșiță, în vacanță și au făcut treaba, s-au dus, au bătut niște drumuri. Deci, în acest sens, eu cred că a fost o experiență foarte bună. Nesperat de bună, trebuie să spun, pentru că noi toți avem această predilecție să credem că totul va fi hiper și super birocratizat. 

Mai este un aspect - acest cadru, care acum s-a făcut prin această lege, este un cadru de inovare, o inovare socială, și pentru universități, dar și pentru firme. Pentru că această legătură care se stabilește, și care până acum n-a fost așa de puternică - noi putem să spunem că am avut studenți în stagii de practică, internship mai rar, pentru că internship-ul este specificat în lege și este destul de greu de făcut, dar relație așa de strictă, organică, nu s-a mai făcut. Este o inovare și pentru noi, pentru universitari, pentru că input-ul vine direct de la firmă, dar este o inovare și pentru firmă - pentru că există o parte a cunoașterii care este în universitate, dar care, până acum, poate nu a fost exploatată de firmă.

Cum va fi? Vom vedea. Poate că va fi un succes. Noi, la UBB, cu siguranță vedem acest lucru ca o modalitate de reflexie și pentru noi, poate și pentru firme, poate și pentru studenți “, a declarat Balint Marko, prorector UBB Cluj.

Totuși, noul program de învățământ dual lansat în această ar avea nevoie de niște ajustări. Daniel Metz, vicepreședinte DWNT și prorector al Universității “1 Decembrie“ Alba-Iulia, a punctat câteva dintre neajunsurile acestui sistem dual la nivel universitar.

“Am angajat în ultimii 30 de ani în calitate de antreprenor și CEO a unei corporații multinaționale mii de absolvenți, pe care a trebuit să îi pregătim. Și acum sunt prorector a Universitatea din Alba Iulia și mă ocup de programele astea. (…) Sunt niște chestiuni care trebuiesc rezolvate. Încă nu există standardele necesare pentru a clarifica toate problemele.

De exemplu, am pus întrebarea la firma Bosch - noi facem un program cu firma Bosch din Blaj : ce ne facem cu inginerii care fac mentenanță și care nu au nevoie de o pregătire de patru ani plus masterat? Sunt și ingineri tot la firma Bosch care fac cercetare de dezvoltare. Bosch Blaj ar dori, spre exemplu, ca pentru inginerii de mentenanță  durata de studii să nu fie de patru ani. Și noi am putea să creăm un astfel de program, dar nu e posibil, pentru că conform legilor din România, a normelor ARACIS, învățământul pentru ingineri este de patru ani. Întrebați ARACIS-ul dacă putem să dăm o diplomă de ingineri care nu au patru ani de studiu minim. Nu se poate. În Germania se poate“.

Daniel Metz a vorbit și despre provocările cu care vine partea de învățământ dual academic.

“Văd două provocări: prima este implicarea companiilor la stabilirea planului de învățământ. În lege spune că acele companii participă.. Și din partea companiilor există dorința de a crea un plan de învățământ care corespunde fișei de post a companiei, lucru care nu este în regulă, pentru că avem de a face un învățământ academic, avem niște rigori care vin din partea sistemului academic și asta trebuie respectat.

În același timp, partea universitară trebuie să vină în întâmpinarea companiilor pentru a

reuși să facem totuși o diferență între învățământul dual și învățământul clasic, Asta este o mare provocare care în lege este lăsată așa un pic la negocierea părților.

De partea studenților - în Germania există o problemă mare vis-a-vis de învățământul dual și cel clasic: când ești în învățământ dual, ești implicat în fabrică, devii un angajat al fabricii. Viața de student nu prea mai este o viață de student, ești un angajat care merge și învață. Și s-ar putea că aici noi să avem o problemă de acceptare pentru că studenții vor zice: dar de ce să nu fac eu facultatea cu trei luni de vacanță vară, să, merg în concedii, de ce să mă bag la învățământ dual unde trebuie să mă duc la fabrică, să pun cartela?

Cum spuneam, legea este foarte bună, toată lumea își dorește, dar există niște riscuri care vor conduce la diluarea acestui demers“, a punctat Metz.

Primele programe de studii universitare de licență în sistem dual au demarat în această toamnă, reprezentând un moment important în sistemul educațional din România, întrucât în acest fel se oferă celui care îl urmează un parcurs educațional de la liceu până la universitate, orientat spre pregătirea practică, adaptată la cerințele angajatorilor.