Directorul Muzeului de Artă: "Nu am putut pune în practică un proiect de 10 milioane de euro, din cauza situaţiei juridice a clădirii

Conform proiectului finalizat de CJ în 2007, "spaţiile au fost reconsiderate ca funcţiune începând cu subsolul şi terminând cu podul clădirii, urmând să beneficieze de toate dotările corespunzătoare unui muzeu modern. Pe lângă lucrările de reparaţii capitale şi modernizarea instalaţiilor se propunea extinderea suprafeţelor utile, inclusiv realizarea unei săli de spectacole tip auditorium, cu 300 de locuri, sub curtea interioară", arată directorul Călin Stegerean, într-un comunicat transmis presei.

"Spaţiile de la subsol urmau să fie utilizate pentru depozitare, expoziţii, spectacole şi pentru un cafe-bar cultural. Spaţiile de la parter urmau să aibă o destinaţie exclusiv legată de patrimoniul de artă deţinut, respectiv transformarea actualelor spaţii administrative în spaţii de depozitare şi actualul depozit pentru funcţia de expoziţie permanentă de artă universală. Spaţiile obţinute prin mansardarea podului au fost prevăzute a avea destinaţia de birouri administrative, laboratoare de restaurare, săli pentru expoziţii temporare şi simpozioane culturale.

"Curtea interioară, reamenajată în stil baroc şi dotată cu o copertină demontabilă, urma să fie utilizată pentru spectacole şi concerte în sezonul cald. Costul total al proiectului, la nivelul anului 2007, era estimat la 10 milioane de euro. Proiectul de restaurare şi refuncţionalizare nu a putut fi pus în practică din cauza situaţiei juridice a clădirii, aceasta fiind revendicată în proporţie de 75% de moştenitorii familiei Bánffy. Tot din acest motiv proiectul a fost neeligibil pentru finanţare din fonduri europene", a mai specificat directorul Muzeului de Artă din Cluj.

"În ultimii ani, pe lângă lucrările de reparaţii periodice care au vizat problemele apărute la acoperiş şi în interiorul clădirii, au fost iniţiate proiecte de reparaţii ale tencuielilor şi altor elemente ale zidurilor din curtea muzeului în vederea îmbunătăţirii aspectului acesteia. Datorită necesităţii respectării procedurilor generate de calitatea de monument de arhitectură pe care o are clădirea muzeului aceste proiecte nu s-au finalizat din cauza faptului că reparaţiile urmau să se conjuge cu alte intervenţii care nu numai că presupuneau resurse financiare indisponibile dar nu puteau fi realizate din cauza situaţiei juridice a clădirii", a încheiat Stegerean.