Modrea de la Vamă, trimis după gratii, ca exemplu pentru funcţionarii publici

Alain Modrea, fostul şef al Vămii Cluj, a fost condamnat de curând la doi ani şi şase luni de închisoare cu executare pentru luare de mită. Iniţial, Modrea a fost condamnat, în 15 octombrie 2012, de Tribunalul Cluj, la patru ani de închisoare cu suspendare, însă în urma apelului făcut de procurorii Direcţiei Naţionale Anticorupţie (DNA) instanţa a schimbat pedeapsa acestuia. Procurorii au cerut aplicarea unei sentinţe cu executare pentru Modrea, aducând ca argumente gravitatea faptei comise şi funcţia pe care acesta o avea la momentul în care i s-au adus acuzaţiile.

"Este dincolo de orice îndoială că s-au produs consecinţe severe în ceea ce priveşte încrederea societăţii faţă de respectarea legii şi exercitarea corectă a atribuţiilor de serviciu de către funcţionarii statului, dar şi cu privire onestitatea care trebuie să guverneze activitatea organelor de control fiscal. Din această perspectivă este necesar ca modalitatea de executare a pedepsei aplicate să reflecte în mod just gradul de pericol social concret al faptei comise", arătau procurorii în motivele de apel.

Modrea a fost acuzat de procurorii DNA de luare de mită şi a fost arestat în martie 2011. Fostul şef al Serviciului Inspecţie Fiscală din cadrul Direcţiei Accize şi Operaţiuni Vamale Cluj ar fi luat mită 4.000 de euro de la administratorul unei firme pentru a-i determina pe subordonaţii săi să aplice o amendă mai redusă în urma unui control. După patru luni petrecute după gratii, vameşul a fost judecat în stare de libertate.

Judecătorii Curţii de Apel Cluj au considerat că nu se impune nici schimbarea încadrării juridice a faptei de care e acuzat Modrea, respectiv din luare de mită în trafic de influenţă, aşa cum a solicitat inculpatul. În apărare, Modrea a susţinut că nu avea nicio atribuţie de serviciu legată de implicarea în activitatea concretă a funcţionarilor vamali şi nici nu putea influenţa rezultatul controlului, pentru simplul motiv că atribuţiile sale de serviciu se limitau doar la prerogative manageriale care vizau planificarea activităţii de control şi desemnarea inspectorilor vamali care urmau să efectueze acest control, fapt ignorat, în opinia avocatului său, de prima instanţă.

Însă argumentele lui Modrea nu i-au convins pe judecători. "Instanţa fondului, în urma coroborării judicioase a întregului material probator administrat, atât în faza urmăririi penale, cât şi cu prilejul cercetării judecătoreşti, a stabilit o stare de fapt conformă cu cele reţinute în sarcina inculpatului prin actul de sesizare al instanţei. Din probele de la dosar, la care a făcut referire atât instanţa fondului, cât şi instanţa de apel rezultă fără dubiu că inculpatul avea posibilitatea de a îndeplini un act privitor la îndatoririle sale de serviciu tocmai prin avizul pe care trebuia să îl dea procesului verbal şi deciziei de regularizare care urma a fi întocmită de inspectorii vamali. Actul de control vamal ulterior putea fi modificat în situaţia în care ar fi fost întocmit de inspectorii vamal într-o manieră neagreată de către inculpat la solicitarea acestuia în baza atribuţiilor sale de serviciu", se arată în motivarea sentinţei Curţii de Apel Cluj.

După ce a scăpat în urma procesului de la Tribunal de spectrul puşcăriei, judecătorii de la instanţa superioară au dat curs solicitării procurorilor, iar Modrea mai are o singură şansă de a scăpa de detenţie, la recursul de la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie. "Apreciem că pedeapsa aplicată inculpatului nu a fost just individualizată nici sub aspectul cuantumului şi nici sub aspectul modalităţii de individualizare a executării acesteia.
Astfel, raportat la gradul de pericol social concret al faptei deduse judecăţii, la împrejurările în care aceasta a fost comisă, la calitatea pe care o avea inculpatul la momentul săvârşirii infracţiunii, calitatea de care s-a folosit pentru a comite fapta ilicită, la cuantumul sumei de bani primită cu titlu de mită, la persoana inculpatului, la lipsa antecedentelor penale, la competenţa sa profesională precum şi la celelalte criterii generale de individualizare a pedepsei (...) apreciem că o pedeapsă de 2 ani şi 6 luni de închisoare cu executare în regim de detenţie este mai adecvată pentru a reeduca inculpatul, a preveni comiterea de noi infracţiuni, atât de acesta cât şi de alţi funcţionari publici", se precizează în motivarea sentinţei Curţii de Apel. Hotărârea a fost atacată de Modrea la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, iar până la pronunţarea sentinţei definitive acesta nu poate părăsi ţara.