Tribunalul Cluj: Cotizaţii în stil mafiot şi corupţie generalizată la Direcţia Silvică Cluj

Procurorul DNA a arătat la şedinţa de judecată din 18 aprilie, când s-a decis arestarea lui Traian Mariş, sub acuzaţia de luare de mită, că „este surprinzătoare nonşalanţa cu care inculpatul recunoaşte primirea unei sume de bani importante, respectiv 10.000 de lei, de la un subaltern care realizează venituri lunare modeste de circa 800 de lei, în baza unor relaţii de prietenie, aşa cum afirmă inculpatul". Reprezentantul DNA a mai precizat că, prin toate probele de la dosar „se vădeşte existenţa unor practici vechi, în cadrul instituţiei conduse de către inculpat, de pretindere a unor sume de bani de la subalterni, practici preluate, din păcate şi de către inculpat, care avea toate atribuţiile necesare, conform fişei postului de a aviza controalele dispuse, conform bunului său plac şi „contribuţiei" subalternilor".

Amintim că şeful Direcţiei Silvice Cluj a fost denunţat de doi pădurari, Călin Bâlc şi Voicu Tomoş, care s-au plâns procurorilor că Traian Mariş le-a cerut bani, sume cuprinse între 4.000 şi 10.000 de euro, ca să le acopere neregulile descoperite în urma unor controale şi să nu îi concedieze. Mariş, spun procurorii DNA, ar fi primit mai multe sume de bani de la aceştia, începând din septembrie 2012 până la momentul în care a fost reţinut de anchetatori. Ultima oară, arată procurorii, cei doi au dat mita prin intermediul lui Valentin Mariş, un alt pădurar, fiind vorba de 10.000 de lei, respectiv câte 5.000 de lei de la fiecare.

Dus la Tribunalul Cluj cu propunere de arestare preventivă, Mariş a încercat să sugereze în faţa instanţei că este în relaţii de duşmănie cu cei doi denunţători, însă nu a putut explica ce interese avea Valentin Mariş să spună că intermedia mita, din moment ce între inculpat şi acesta era o relaţie de prietenie.

Călin Budişan, avocatul lui Traian Mariş, i-a cerut judecătorului să analizeze cu atenţie declaraţiile denunţătorului Voicu Tomoş, din care reiese că „organele de urmărire penală au fost sesizate cu privire la mai multe persoane, printre care, dar nu în primul rând, este şi inculpatul, şi culmea, celălalt denunţător Bâlc Călin". Mai mult, în ecuaţie apare şi numele fostului şef al Direcţiei Silvice, Ioan Morar, pe care Tomoş l-a acuzat de fapte foarte grave de corupţie. „Apoi, din declaraţiile acestuia din urmă (Tomoş - n.red.) rezultă că numitul Morar a luat mită de ordinul sutelor de mii de euro", spunea avocatul, care nu înţelege de ce în aceste condiţii „se află aici inculpatul pe care-l apără şi nu acest domn Morar". Totodată, avocatul a spus că pentru perioada septembrie 2012 şi până în 15 aprilie 2013, nu există nici o probă la dosar cu privire la comiterea vreunei infracţiuni de către clientul său. În ceea ce priveşte primirea sumei de 10.000 de lei de către Mariş, în data de 15 aprilie, avocatul spune că este foarte probabil să fie vorba despre infracţiunea de primire de foloase necuvenite, şi raportat la suma pusă în discuţie, „o sumă modică", nu s-ar putea pune problema arestării preventive.

Traian Mariş a negat că ar fi primit bani de la denunţători sau alte persoane, iar în privinţa percheziţiei, când a fost găsită la domiciliul său suma de 10.000 de lei (bani marcaţi) primită de la Valentin Mariş, a spus că banii i-au fost daţi în „considerarea unei vechi relaţii de prietenie".

În motivarea Tribunalului Cluj se arată că declaraţiile date de denunţători, în cazul lui Mariş, au scos la iveală probleme foarte grave, respectiv practici mafiote generalizate. „Din actele de la dosarul de urmărire penală (...) transpare faptul că în cadrul Direcţiei Silvice Cluj se manifestă o conduită profesională a angajaţilor acestei instituţii care conduce la concluzia că se practică strângerea unor cotizaţii în stil mafiot, plăţi ce ar părea să fie făcute pentru asigurarea posturilor, funcţiilor şi pentru acoperirea furturilor de material lemnos, activităţi ilicite în care s-ar părea că sunt implicaţi majoritatea angajaţilor acestei instituţii, evident sub oblăduirea şi protecţia inculpatului, care este tocmai persoana ce ar trebui să vegheze la respectarea strictă a normelor legale şi la combaterea unor practici de acest gen", arată judecătorul în motivarea deciziei de a emite mandat de arestare pentru 29 de zile pe numele lui Traian Mariş. Totodată, magistratul Tribunalului Cluj consideră că „este demn de aminit şi faptul că organisme mass media au informat opinia publică despre dezastrul existent în pădurile din ţara noastră, dezastru ce este „administrat" tocmai de cei care au rolul şi menirea de a proteja pădurea", iar stoparea fenomenului corupţiei din acest domeniu este necesară.

Lupta pe care justiţia trebuie să o ducă împotriva corupţiei justifică luarea măsurii privative de libertate faţă de Mariş, se arată în motivarea Tribunalului Cluj. „Mai apreciem că cercetarea inculpatului în stare de libertate ar genera un sentiment de insatisfacţie şi tulburare la nivelul percepţiei opiniei publice, putându-se concluziona că în cazul aşa-zisei infracţionalităţi a „gulerelor albe" organele statului nu acţionează cu destulă fermitate, rigoare şi consecvenţă", argumentează judecătorul. Traian Mariş a atacat hotărârea Tribunalului Cluj cu recurs la Curtea de Apel Cluj.