Crematoriul din Mănăştur, între biserică şi surorile lui Nicolaescu GALERIE FOTO
- Scris de Andra-Daria Szasz
- 26 Apr 2013, 20:40
- Eveniment
- Ascultă știrea
Pe un soare potrivit la 29 de grade, în curtea cimitirului şi Bisericii cu hramul Adormirea Maicii Domnului din cartierul Mănăştur s-au adunat, la 10 minute după ora 14:00, 70 de credincioşi. Gătiţi cu pălării sau retraşi la umbră, pe morminte, oamenii, majoritatea sexagenari, s-au pregătit cum au putut.
„Am venit la marş ca să nu-i lăsăm să construiască aici ăla. O să miroasă. Plus că nu-i creştineşte. Din pământ eşti, în pământ te vei întoarce, nu în cenuşă", spune, la 20 de metri de pridvorul bisericii, o doamnă roşcată de 60 de ani, tunsă bob, după ce şi-a făcut cruce. Se uită cu luare-aminte la cei şase preoţi care preumblă în curtea bisericii, flancaţi de morminte. „Am venit pentru că suntem împotriva crematoriului. Adică nu împotriva lui. Să se facă, dar nu aici, în centrul oraşului, la 35 de metri de prima locuinţă. Pentru copii, pentru noi, să vadă ei aşa ceva cum aduc morţii", spune Liana Şteţco, de pe strada Govora, la 20 de metri de prima piatră funerară. Femeia, alături de fiul ei, arată că municipalitatea ar fi trebuit să intervină şi să masacreze proiectul din faşă.
„Suntem în centrul oraşului, să-l facă în afara lui", arată, după ce ia o gură de apă, Emil Şteţco, unul din organizatorii marşului. Unde? „Asta nu e treaba mea, să decidă primăria", vine răspunsul.
Şi mai aproape de locurile de veci, Maria Damian, pensionară de 66 de ani, trasează clar: „Nu-i creştineşte. Inspiri prostii şi nu e sănătos pentru mediu", spune doamna Maria, dezamăgită de prezenţa slabă la al doilea marş împotriva crematoriului din ultimele şase luni. „Data trecută am fost 400. Păcat că părintele nu ne-a anunţat mai des să venim, la toate slujbele. Ne-a zis doar duminică. Eu am aflat de la Radio Renaşterea", arată femeia întreruptă de portavocea lui Mircia Giurgiu, fost deputat clujean, actual consilier personal al ministrului pentru Dialog Social, Doina Pană, unul din iniţiatorii marşului.
„Avem informaţii că aici se va realiza un centru regional de ardere a cadavrelor. În jur sunt grădiniţe cu peste 5.000 de copii şi au propus ca aici să incinereze 40 de cadavre pe zi. În condiţiile în care în 2011 au fost făcute 6-7 cereri pe zi pentru o aşa activitate, ne gândim de unde o să aducă restul de cadavre, până la 40. Din informaţiile pe care le am, o să fie aduse din Ungaria, Cehia, deci aici va fi un centru regional de ardere a cadavrelor", a spus Giurgiu.
La cuvânt i-a urmat o învăţătoare de la Liceul Eugen Pora. Femeia nu refuză posibilitatea incinerării. „Dacă alţii vor să se ardă, să se ardă, dar nu aici, în Mănăştur. Suntem români şi ortodocşi, aşa am fost crescuţi. Este împotriva legilor. Am fost desemnată de mai multe persoane ca să vin şi să le reprezint. Nu le putem da voie să construiască aici crematoriu, la 35 de metri de prima locuinţă. Nu e igienic. Ce zice o băbuţă care vede zilnic morţi şi se întreabă ce se întâmplă cu ei aici?", se întreabă ea, cu o mână în aer şi alta pe portavoce, în bătătura cimitirului.
După discursul despre credinţă şi mediu, cuvântul i-a revenit părintelui Călin Popovici. A început cu pasaje din Biblie şi cu învăţături de credinţă. „Ce s-a întâmplat cu sora lui Sergiu Nicolaescu, care a apărut la televizor şi a zis că nici măcar nu a chemat un preot la slujba de incinerare, vă daţi seama? Este o torpilă împotriva ortodoxiei. Imaginaţi-vă cum vor veni aici la Cluj toate surorile lui Nicolaescu!", a tunat părintele la finalul cuvântării. În aplauzele asistenţei, după 30 de minute de discursuri, 70 de oameni s-au încolonat şi au pornit către primărie.
„Ce ziceţi? Pe drum să-i chemăm şi pe ceilalţi oameni pe care-i întâlnim, să le explicăm ce facem, de ce protestăm. Nici măcar nu avem pancarte. Vreţi?", întreabă, necăjită, o femeie cu fustă înflorată şi cu o pungă albă într-o mână. După o privire nedumerită: „Ca să ne adunăm mai mulţi să ne bage în seamă, că degeaba am făcut marşul dacă nu". Patru băieţi de 14 ani chicotesc. „Am venit că ştim de la biserică, de la şcoală. O să miroasă a ars după aceea. Am fost şi la celălalt marş şi aşa povesteau oamenii. Eu nu vreau să simt", arată Andrei Pataki, de 14 ani, elev la "Eugen Pora".
Pe drum, între discuţii despre detoxifieri şi intoxicări cu fum de cadavre, ne lămurim. „Suntem români ortodocşi, nu aşa am fost învăţaţi. Ce exemplu pot să le dau eu elevilor mei? E important să reacţionăm cu toţii. Nu vrem ca noi, ortodocşii, să ne lăsăm aşa. E o lipsă de respect. E o chestiune care ţine de cultură", pune punctul pe "i" o învăţătoare.„Ne intoxică", arată Fenelia, consilieră pentru un regim de viaţă sănătos. La 15:29, delegaţia condusă de Emil Şteţco, reprezentantul asociaţiei de proprietari Govora nr. 7, alături de patru preoţi, a încercat să depună la primărie un memoriu împotriva construirii crematoriului.
„E o lipsă de respect că nu ne-au lăsat să intrăm. Asta ne arată primarul. Nu-l interesează. Au spus că programul s-a terminat la ora 13:00, dar o să lipesc memoriul pe uşă", a spus Şteţco. „Noi nu am venit cu arme, am venit cu o hârtie. Normal ar fi fost să nu ne închidă uşa în nas şi să ne primească pentru că nu am vrut decât să discutăm cu domnul primar", a arătat un preot. Pe drumul către prefectură, clericii ortodocşi au discutat şi au stabilit că data viitoare, la următorul marş, vor depune mai mult efort. „O să-i chemăm pe enoriaşi, ca să ştie cine le sunt prietenii şi o să le spunem în biserică", arată Popovici.
Delegaţia de preoţi a fost primită pe uşa din faţă a prefecturii şi a ajuns direct în biroul prefectului Gheorghe Vuşcan, la 15:55.
„Protestanţii de aici şi de afară ne arată care e voinţa oamenilor din Mănăştur. E păcat ca înainte cu o săptămână de Săptămâna Patimilor să fim nevoiţi să facem asemenea marş. Vom face toate demersurile necesare pentru ca acest crematoriu să nu se realizeze. Noi, ca insituţie, nu putem face altceva decât să verificăm legalitatea acestor demersuri pe care le-a făcut primăria. Eu vă spun sincer că, personal, nu sunt de acord cu construirea acestui crematoriu, nu am fost niciodată, nici pe vremea când am fost consilier local", a promis prefectul clujean.
„Vom face recurs la hotărârea Tribunalului Cluj", a conchis Şteţco, la 16:05, după salutări şi reverenţe.