Legea pentru acceptarea de catre România a jurisdictiei obligatorii a Curtii Internationale de Justitie a intrat în vigoare

MAE saluta, potrivit unui comunicat de presa transmis sâmbata, intrarea în vigoare a Legii nr. 137/2015 pentru acceptarea de catre România a jurisdictiei obligatorii a Curtii Internationale de
Justitie.

"Intrarea în vigoare a legii marcheaza punctul final al demersurilor României legate de ancorarea deplina în sistemul jurisdictiei Curtii de la Haga, transmitând astfel un semnal clar ca România îsi întemeiaza relatiile internationale pe respectarea dreptului international", mentioneaza sursa citata.

În conformitate cu prevederile legii intrate în vigoare, MAE a transmis catre Reprezentanta Permanenta a României pe lânga Organizatia Natiunilor Unite notificarea, semnata de ministrul afacerilor externe Bogdan Aurescu, a Declaratiei, pentru a fi depusa la Secretarul General.

"MAE îsi exprima, totodata, satisfactia pentru faptul ca acceptarea de catre România a jurisdictiei obligatorii a Curtii Internationale de Justitie, principalul organ judiciar al ONU, survine în anul aniversar 2015, când se împlinesc 70 de ani de la crearea Organizatiei Natiunilor Unite (ONU) si 60 de ani de la aderarea României la organizatie", se mai arata în comunicat.

Ministerul precizeaza ca proiectul care a stat la baza acestei legi a fost elaborat de MAE în anul 2014, "în urma unui amplu proces de consultare publica si inter-institutionala care a implicat organizarea, pe tema acceptarii jurisdictiei obligatorii, de conferinte în cele mai importante centre universitare din tara".

"România este convinsa ca relatiile internationale trebuie sa se fondeze pe drept. România crede ferm ca dreptul international este o valoare per se, nu doar un instrument al conduitei în relatiile internationale. De aceea, respectul deplin pentru dreptul international este unul dintre pilonii cei mai importanti ai politicii externe a României", a afirmat Bogdan Aurescu, la o conferinta cu tema "Rolul Curtii Internationale de Justitie în promovarea statului de drept în relatiile internationale", organizata de MAE la 29 mai, când a fost marcata adoptarea legii.

Potrivit MAE, initiativa referitoare la posibilitatea acceptarii de catre România a jurisdictiei obligatorii a CIJ a fost lansata de ministrul afacerilor externe Titus Corlatean cu ocazia Reuniunii la Nivel Înalt pe tema statului de drept, desfasurata la New York în septembrie 2012. Dezbaterile publice, preliminare redactarii proiectului de lege pentru acceptarea de catre România a jurisdictiei obligatorii a Curtii Internationale de Justitie, au reliefat existenta unui sprijin consistent din partea mediului academic (cu referire speciala la expertii în domeniul dreptului international), a factorilor decidenti, a publicului larg în favoarea acestei initiative. Declaratia de acceptare, mentionata la articolul 2 din Legea nr. 137 din 8 iunie 2015, a fost redactata într-o forma care sa asigure protejarea intereselor partii române, mentioneaza sursa citata.

"Conform articolului 36 din Statutul CIJ un stat are optiunea de a supune jurisdictiei CIJ toate diferendele juridice care ar aparea în raporturile sale cu alt stat, cu conditia ca acesta din urma sa fi acceptat, printr-o declaratie asemanatoare, aceasta jurisdictie. Declaratia formulata de România excepteaza anumite domenii de la jurisdictia obligatorie a CIJ, în vederea protejarii unor interese considerate importante. Formularea unei astfel de declaratii prezinta pentru România avantajul esential de a înlesni accesul la jurisdictia CIJ, permitând solutionarea pasnica si echitabila a unor eventuale diferende într-un interval de timp rezonabil, în deplina concordanta cu dreptul international. În context, reamintim ca CIJ a solutionat, prin a 100-a hotarâre a sa, pronuntata cu unanimitate la 3 februarie 2009, cazul privind Delimitarea Maritima la Marea Neagra (România c.
Ucraina), acordând României 9700 km2 de platou continental si zona economica exclusiva, adica 79,34% din suprafata în disputa de cca. 12.200 km2", se precizeaza în comunicat.

Formularea declaratiei nu presupune eliminarea etapei negocierilor la nivel bilateral, în ipoteza în care partile convin sa foloseasca acest mijloc de solutionare a diferendelor. "Nu înlatura asadar dialogul între partile la diferend, iar posibilitatea formularii de rezerve, precum si de a modifica sau retrage declaratia în orice moment reprezinta mecanisme flexibile de protejare a intereselor partii române", arata sursa citata.

Pâna în ianuarie 2015, 71 de state au recunoscut jurisdictia CIJ printr-o astfel de declaratie (afectata sau nu de rezerve), între care 22 de state membre ale Uniunii Europene. România a devenit al 72-lea stat al lumii care recunoaste jurisdictia CIJ.

România, care din anul 1955 este parte la Statutul Curtii Internationale de Justitie (ce constituie parte integranta din Carta ONU), a formulat Declaratia de acceptare a jurisdictiei obligatorii a instantei internationale în temeiul articolului 36 alineatele 2 si 3 din Statutul CIJ, prin aceasta modalitate un stat se angajându-se sa supuna jurisdictiei CIJ toate diferendele de natura juridica în raporturile sale cu un alt stat, cu conditia ca acesta din urma sa fi acceptat, printr-o declaratie asemanatoare, aceasta jurisdictie.

Conform procedurii prevazute de articolul 36 alineatul 4 din Statutul Curtii Internationale de Justitie, Declaratia va fi depusa la Secretarul General ONU, care o va transmite în copie celorlalte parti la Statut si Grefierului Curtii.