Învingătorii din Anzii Cordilieri vor să cucerească Himalaya FOTO
- Scris de Calin Poenaru
- 12 Feb 2018, 15:23
- Eveniment
- Ascultă știrea
“Avem două obiective în acest an: unul de vară, undeva în Asia, și altul de toamnă, Munții PumoRi, unde vrem să stabilim o premieră mondială. Există mai multe tipuri de alpinism: cel de altitudine, care nu este întotdeauna cel mai dificil, și cel tehnic, pe care îl vizăm noi.
Și în Himalaya există vârfuri “comerciale”, chiar până la 7.000 m, amenajate cu corzi permanente și care se urcă împreună cu șerpași, însă angajamentul crește atunci când ești doar tu cu muntele, față în față. Munții Patagoniei, cei pe care i-am abordat în ultima noastră expediție, presupun un mare angajament”, spune Zsolt Torok.
Ignorați de autoritățile locale
“Din păcate, nici orașele noastre, nici instituțiile de stat nu susțin cu nimic domeniul alpinismului, cu toate că noi ducem mereu cu noi tricolorul pe vârfurile pe care urcăm, îl impregnăm și pe echipamentul sportiv.
La alte sporturi există premii stabilite dacă ajungi la o anumită performanță, aici nu te te răsplătește nimeni cu nimic, este o luptă cu tine însuți. Din fericire, am găsit înțelegere în mediul privat, la oameni care sunt conștienți că există riscul de a nu ne mai întoarce niciodată de acolo”, afirmă Vlad Căpușan.
“Aici nu e ca și când te duci pe o cărare bătătorită pe Everest – unde au fost 7.500 de oameni anul trecut, ci pe una pe care s-au încumetat 20 de oameni într-un an. Suntem conștienți de aceste dificultăți și de faptul că e un sport de nișă, mai puțin expus publicului, chiar dacă noi calculăm la sânge toate cheltuielile care se fac într-o asemenea expediție. Am sprijinit mereu alpinismul clujean, că a fost vorba despre Vlad Căpușan sau despre Vasile Cipcigan”, spune Adrian Crivii, fondatorul Darian DRS, finanțator al expediției.
Micul dejun: un baton la patru persoane
Cei doi au relatat, că în tentativa de a cuceri vârful Cerro Torre, au fost nevoiți să doarmă în condiții extreme, în condițiile în care nu mai aveau nimic de mâncare sau de băut. “Am dormit patru persoane, noi și o echipă americană, într-un cort de două pentru că nu ne-am închipuit că ultimii 40 m îi vom face în aproape 10 ore și că va mai trebui să mai stăm pe loc o noapte înainte de asaltul final.
Am împărțit un baton la patru persoane și un ceai, dar și apa pe care am putut-o dezgheța pentru că nu prea mai aveam nici combustibil. Am dormit cu sticle și cu steagurile sub noi pentru că nu aveam izoliruri și riscam să ne lipim spatele de zăpadă. Trebuia să luăm o decizie extremă: să mergem mai departe sau să abandonăm și am luat-o pe prima.
Noi ne-am pregătit să avansăm pe gheață și pe zăpadă, nu pe o chiciură care îți cădea în cap. Acolo nu aveai pioleți sau corzi pentru că ultima dată acest traseu a fost străbătut de italieni în 1974. Dacă primul dintre noi cădea, îl antrena în cădere și pe celălalt și nu ne mai opream până la baza muntelui".
Vârf cucerit după patru decenii
La începutul acestei luni, Căpușan și Torok s-au întors din Patagonia, unde au reușit să urce dificilul vârf Cerro Torre, un succes al alpinismului românesc. Aflat în sudul Argentinei (Anzii Cordilieri), cu o înălțime de 3.106 m, este considerat drept unul dintre cele mai inaccesibile obiective în alpinismul mondial datorită verticalității și specificului ascensiunii, accesul și retragerea fiind extrem de dificile.
Vânturile care ajung să bată cu 140 km pe oră rareori permit ascensiunea, iar dincolo de dificultățile foarte complexe ale traseului se întâmplă ca ultimii 40 m să nu poată fi urcați din cauza surplombei - vestita ciupercă de gheață de pe Torre.
Ascensiunea vârfului Cerro Torre a fost reușită pentru prima dată în 1974, cu mult după marile explorări și cuceriri himalayene. În ascensiunea lor, la început de an, Căpușan și Torok au parcurs 85 km și 3.200 m diferență de nivel în cele șapte zile petrecute pe munte. Echipa românească a urcat în deschiderea traseului împreună cu alta din SUA, celelalte echipe urmând să urce pe traseul croit de români și de americani.
Premieră mondială în 2016
În 2013, Torok a condus expediţia românească ce a ajuns pe Nanga Parbat (8.126 m), cea mai mare performanţă în alpinismul românesc. Este unul dintre cei mai apreciaţi alpinişti români la nivel mondial: a fost pe Maratonul Marilor Pereţi, Trilogia Alpilor şi pe K2. În 2016, Torok a urcat cinci vârfuri în Himalaya, dintre care trei alături de Căpuşan.
În premiera mondială din 2016, Torok și Căpuşan au fost primii oameni care au urcat pe un vârf extrem de dificil din zonă, Peak 5, din regiunea Makalu, de 6.421 m, neurcat de nimeni până atunci, deschis ascensiunii în 2003. Cei doi au urcat în condiţii meteorologice dificile, cu temperaturi sub -30 de grade C.