Cabanele clujenilor, supermarketuri pentru hoţi

Casele de vacanţă au devenit ţinte ale spărgătorilor, care profită că sezonul de iarnă întârzie.

În ultimele săptămâni, casele de vacanţă de la munte ale clujenilor au devenit supermarketuri pentru hoţi. În lipsa proprietarilor şi din pricina faptului că zonele de agrement din apropiere sunt aproape pustii înainte de vacanţa de iarnă, hoţii intră în cabane şi iau tot ce le cade în mână.

Cel mai recent caz de spargeri în serie s-a consumat în comuna Fizeşu-Gherlii, unde poliţiştii au identificat patru persoane specializate în “munca la domiciliu”. Adrian L., Cornel H., Sebastian H. şi Petru K., toţi rezidenţi ai comunei au pătruns prin efracţie în mai multe cabane, de unde au sustras două drujbe, un generator de curent electric, precum şi alte bunuri în valoare aproximativă de 8.000 de lei. Activitatea spărgătorilor trebuie probată începând cu februarie 2010, când se presupune că au început această meserie. Bunurile furate zilele trecute au fost recuperate şi predate părţilor vătămate.

Nu la fel stă treaba în comuna Băişoara, unul dintre principalii poli turistici ai judeţului. Aici hoţii au furat anul trecut grupul electrogen şi conductele de introducere a apei la cabane, însă nu au fost prinşi nici până azi. “Prejudiciul e cam de 10.000 de lei, dar furturile semnalate sunt dese. S-au furat calculatoarele din centrul de informare, iar acum câteva zile au fost sparte de doi localnici din Băişoara mai multe cabane, în partea dinspre Alba a staţiunii. Au furat aragazul, calculatoarele, tot ce le-a căzut la mână”, a declarat pentru ZIUA de CLUJ primarul localităţii, Minodora Luca. Ea spune că, în general, hoţii sunt prinşi, însă cei care dau “tunuri” mai mari provin din Turda sau Cluj-Napoca şi li se pierde urma.

În zona Beliş-Fântânele, unde sunt localizate cabanele şi casele de vacanţă ale politicienilor şi afaceriştilor clujeni, furturile sunt minore, întrucât, dată fiind valoarea construcţiilor din zonă, proprietarii au montat camere de supraveghere şi sisteme de alarmă performante. Tot ceea ce nu este însă supravegheat se fură, spun autorităţile din zonă. “În această perioadă avem semnalate spargeri, dar mai degrabă în magazii de pe lângă imobile principale. Se fură unelte, butelii din cabanele mai izolate. Noi am dus o campanie susţinută printre proprietarii de case de vacanţă să îşi pună sisteme de alarmă sau să-şi angajeze paznici, la ce case sunt în zonă, ale unor medici, avocaţi, politicieni, oameni importanţi”, a explicat şeful de post al comunei Beliş, agentul principal Daniel Filip.

O altă zonă din judeţ aflată la discreţia hoţilor este Valea Drăganului - Lunca Vişagului, unde, deşi este vorba de cel mai mare teritoriu administrativ al unei comune din judeţul Cluj, nu există post de poliţie. După ce a fost călcat de hoţi, proprietarul a trei cabane din Luncă a angajat un om care să supravegheze construcţiile. “Am avut o experienţă cu hoţii, au intrat cu torţe de hârtie în cabanele de lemn şi au luat tot ce se putea găsi într-un astfel de loc, de la tacâmuri, la haine. Sătenii din Valea Drăganului nu îşi doresc poliţie în zonă, poate şi pentru că aici se taie şi se vinde mult lemn. Dacă se întâmplă ceva, trebuie aşteptat să vină poliţia de la Poieni sau Huedin”, a declarat C.I, proprietarul unei cabane sparte.

Într-un raport al poliţiei clujene publicat în urmă cu aproximativ o lună, zonele rezidenţiale populate sporadic, şantierele de apartamente în varii stadii de finisare situate în Floreşti sau Baciu erau numite adevărate “supermarketuri” pentru hoţi, din care se sustrag frecvent centrale, instalaţii electrice sau materiale de construcţie. Inspectoratul General al Poliţiei Române, în colaborare cu Institutul de Cercetare şi Prevenire a Criminalităţii şi Asociaţia Română pentru Tehnică de Securitate, derulează până în 10 decembrie campania “Un plus de siguranţă”, care îndeamnă cetăţenii să fie mai puţini neglijenţi atunci când e vorba de securizarea spaţiilor în care trăiesc sau pe care le deţin în proprietate.

Fără zăpadă, nici un turist

Sezonul de iarnă în staţiunile vecine Clujului se lasă aşteptat, prejudiciind cabanierii şi proprietarii de pensiuni. Din pricina temperaturilor ridicate chiar şi în luna decembrie şi a cantităţilor scăzute de zăpadă, turiştii nu se înghesuie să populeze zonele de agrement, cu toate că infrastructura e pregătită atât pentru cazare, cât şi pentru schi. “Nu e nici picior de turist, nu avem zăpadă”, a declarat un proprietar de pensiune de pe Valea Arieşului.