Gherla, pe locul doi ca număr de “evadaţi”

Penitenciarul Gherla este al doilea din ţară la numărul deţinuţilor care au cerut întreruperea pedepselor, dar nu s-au mai întors în arest. Cu toate că au fost condamnaţi, uneori chiar în repetate rânduri, circa 140 de infractori sunt daţi în urmărire generală.

140 de persoane din Cluj sau care au comis infracţiuni pe raza judeţului Cluj sunt date în urmărire generală, întrucât pe numele lor există mandate de executare a pedepselor. Asta înseamnă că au fost condamnate definitiv de instanţe, însă, între timp, s-au făcut nevăzute. În plus, un bilanţ al Administraţiei Naţionale a Penitenciarelor (ANP) situează Penitenciarul de Maximă Siguranţă Gherla pe locul 2 în ţară în ceea ce priveşte numărul deţinuţilor evadaţi.

Potrivit datelor ANP, şapte deţinuţi de la Gherla, care şi-au cerut întreruperea executării pedepselor în baza unui verdict medical sau din probleme sociale, figurează ca daţi în urmărire generală. Aceştia au plecat din penitenciar şi nu s-au mai întors, după celebrul model al lui Gorbunov. Gherla se află în urma Penitenciarului Craiova, de unde lipsesc opt deţinuţi şi este urmată de Penitenciarele Bucureşti şi Jilava, fiecare cu câte cinci deţinuţi lipsă. Din datele ANP, la nivel naţional, în data de 10 februarie beneficiau de întrerupere a executării pedepsei 150 de persoane, dintre care 86 se aflau în întreruperea executării în termenul stabilit de instanţa de judecată, iar alte 64, provenind din 25 de închisori din ţară, sunt în libertate, dar în afara termenului fixat de judecători. Printre aceştia există şi şapte condamnaţi pentru omor, însă infractorii clujeni evadaţi au fost condamnaţi la pedepse mai mici, respectiv pentru furt, înşelăciune, tâlhărie şi trafic de persoane.

Statisticile ANP mai stipulează că, din totalul celor care se află actualmente în libertate, 36 au fost condamnaţi pentru infracţiuni cu violenţă. În ciuda faptului că unii deţinuţi aveau antecedente în încălcarea termenului stabilit de judecători pentru reîntoarcerea în detenţie, aceştia au beneficiat şi a doua oară de întreruperea pedepsei şi au încălcat din nou ordinul de întoarcere. ANP consemnează două astfel de cazuri. “Aceste persoane nu au respectat o hotărâre judecătorească, sunt căutate general şi vor suferi rigorile legii, dar asta nu noi dispunem, ci instanţele”, a declarat purtătorul de cuvânt al ANP, Johanna Popescu.

Per total însă, în judeţul Cluj există 170 de mandate de executare a pedepselor emise pe numele unor infractori care fug de lege. Statistica a fost oferită de reprezentanţii Inspectoratului Judeţean de Poliţie (IPJ) Cluj şi înglobează atât evadaţii din sistemul ANP, cât şi pe cei care au fost condamnaţi şi nu au ispăşit până acum nicio zi de pedeapsă. Cele 170 de mandate sunt pe numele a 140 de persoane, întrucât, explică oficialii IPJ, unele dintre aceste persoane deţin condamnări pentru două sau mai multe infracţiuni. “Sunt persoane care au mai multe mandate emise pe numele lor, fiind condamnate pentru săvârşirea mai multor fapte”, a declarat purtătorul de cuvânt al IPJ Cluj, Gina Pop. Printre infracţiunile comise de urmăriţii generali din Cluj se numără vătămările corporale, înşelăciunile, furturile, instigarea la distrugere, traficul de droguri, tâlhăriile, proxenetismul, furturile din buzunare sau omorul.