Imnul legionar care a aprins internetul

Imnul legionar care a aprins internetul
Universitarii clujeni dezbat pe Facebook cazul măicuţelor de la mănăstirea Petru Vodă, înregistrate în timp ce cântau un imn legionar la aniversarea stareţului.
Filmarea cu măicuţele care intonează un celebru imn legionar, preluată de pe site-ul youtube.com şi apărută în presa centrală, dă naştere unor dispute aprinse şi la Cluj. Profesori actuali ai UBB sau foşti profesori asociaţi ai universităţii condamnă lipsa de reacţie a Patriarhiei Ortodoxe în acest nou scandal de imagine al bisericii.

Devenit unul dintre principalele canale de comunicare între profesorii şi studenţii clujeni, Facebookul oferă şi spaţiu de dezbatere. Profesorul Michael Shafir de la Facultatea de Studii Europene, fost director la Radio Europa Liberă, a postat clipul cu măicuţele cântăreţe pe profilul său de Facebook, lăsând frâu liber comentariilor. “Nu e deloc vorba de a acuza nişte biete femei, ci dacă BOR e conştientă de ce se petrece în lăcaşurile ei sfinte şi dacă face ceva în legătură cu asta”, răspunde Shafir unui comentator. În discuţie se implică şi antropologul Claude Karnoouh, fost profesor invitat al UBB între 1991 şi 2002. “Pentru mine a fost o mică surpriză să citesc o cantitate de tâmpenie care îmi dovedeşte încă o dată adevărul frazei lui Flaubert într-o scrisoare către Georges Sand: «Chère amie, scria el, la terre a des limites, mais la bêtise humaine aucune!»(“Dragă prietenă, pământul are limite, dar prostia umană nu are niciuna!” - n. red.). Şi aşa e... dar odată dezlănţuită instituţional, această formă de resentiment (care nu este deloc un militantism, este, pur şi simplu, o ură cvasiorganică) deschide uşile unor comportamente criminale”, spune, pe Facebook, Karnoouh.

Pe de altă parte, Centrul pentru Monitorizarea şi Combaterea Antisemitismului - MCA România a remis în acelaşi caz Patriarhiei ortodoxe un protest, alături de filmările postate pe internet în 10 februarie 2011. “Filmele propagă în rândul tinerei generaţii un mesaj naţionalist extremist. Cântece legionare («Sfânta tinereţe legionară», o odă adresată lui Corneliu Zelea Codreanu şi Gărzii de Fier) sunt interpretate de un grup de măicuţe la celebrarea zilei de naştere a preotului Justin. Mişcarea Legionară este vinovată de masacrarea a mii de cetăţeni români care au avut singura vină de a fi fost născuţi evrei. De asemenea, Mişcarea Legionară a asasinat personalităţi politice şi intelectuale, cu opinii democratice, din România interbelică”, se arată în protestul MCA. Oficialii acestei fundaţii arată şi că promovarea acestor imagini pe canale video online este un afront adus memoriei victimelor pogromurilor legionare. “Mai gravă este promovarea, în lăcaşurile de spiritualitate ortodoxă, de către membrii Bisericii Ortodoxe Romane, a ideologiei extremei drepte, care încalcă valorile şi normele creştinismului şi ale respectului faţă de oameni”, se mai spune în scrisoarea deschisă a MCA.

Departe ca acest război al principiilor să se dea în lumea reală sau presă, aşa cum se proceda în urmă cu câţiva ani, acum replicile cele mai acide sunt înscrise direct on-line, pe bloguri. “Naziştii sionişti de la CMA au pornit prigoana împotriva creştinismului şi românismului. Antiromânii şi anticreştinii condamnă măicuţele de la Mănăstirea Petru Vodă pentru că îi cântă părintelui Justin Pârvu «Sfânta tinereţe legionară». Pe când un protest al ONG-urilor care, chipurile, combat discriminarea în societatea românească împotriva învăţăturilor rabinice încărcate de ură contra ne-evreilor, a crimelor evreilor comunişti şi a complotului sionist căruia i-a căzut pradă poporul român?”, scrie un “erudit” membru al Partidului Naţional Creştin, Marian Bătăiosu.

Arhimandritul Justin Pârvu, stareţ al Mănăstirii Petru Vodă, este fost deţinut politic, fiind condamnat de regimul comunist, şi unul dintre preoţii care s-au declarat vehement împotriva paşapoartelor biometrice. Imnul “Sfânta tinereţe legionară”, pe versuri de Radu Gyr - poetul legionar al închisorilor, este unul dintre cele mai cunoscute cântece ale extremei drepte româneşti din perioada interbelică. “Garda, Căpitanul/ Ne preschimbă-n şoimi de fier/Ţara, Căpitanul/Şi Arhanghelul din cer”, este una dintre strofele imnului.

Comenteaza