Cea mai lungă peşteră din România ar putea fi la Cluj

Speologii clujeni sunt pe cale să demonstreze că peştera Humpleu, situată în apropiere de Răchiţele, are cea mai mare lungime din ţara noastră, fiind mult mai întinsă decât Peştera Vântului, din Bihor, cea care deţine în prezent “recordul”.

Deşi explorează anual kilometri de spaţii subterane de o frumuseţe ireală, între puţinele locuri de pe planetă în care nu a mai fost nimeni şi nici nu au văzut lumina soarelui vreodată, speologii nu au nici un sprijin din partea statului sau a mediului privat.

Membrii Clubului de Speologie Politehnica cercetează peştera Humpleu de mai bine de 25 de ani. "Sunt anumite superlative aici: Humpleul are cea mai mare sală din ţară, cu 530 de metri lungime şi 111 lăţime. Este a doua din Europa, după peştera Verna, din Franţa", precizează Ovidiu Pop, unul dintre cei care lucrează la însumarea tuturor galeriilor din peşteră. Obiectivul se află la aproximativ 15 km de Răchiţele, pe Valea Firii. După vechile date are 40 km. "Dacă îşi atinge potenţialul maxim, pe care îl apreciez între 80 şi 100 km lungime, s-ar putea clasa între primele 20 din Europa. Dar nu atât lungimea, că frumuseţea, valoarea peisagistică şi volumele imense ale galeriilor o caracterizează", a precizat Pop. "Ceea ce facem noi este explorare prin zone care nu numai că nu au fost văzute de om vreodată, dar nu a ajuns lumina soarelui niciodată. Sunt zone complet virgine, printre puţinele zone de pe planetă care mai sunt aşa. Şi explorăm kilometri în fiecare an", a adăugat speologul.

Frumuseţea spectaculoasă a peşterii clujene a atras şi un speolog elveţian, Philip Hauselman. "E o peşteră foarte renumită pentru că e uriaşă. Într-o sală de la Humpleu intră 20 de blocuri cu 10 etaje cel puţin. Sălile mari au 70-80 de metri maxim şi asta are 500 de metri. Auzind de asta, a luat legătura cu noi, a venit acum mai mult de 10 ani, ne-am împrietenit şi este căsătorit cu o româncă. Şi la ei sunt lucruri interesante, dar Alpii sunt relativ noi ca vârstă geologică şi fenomenele carstice nu sunt atât de ample", a explicat Ovidiu Pop.

Recordul de lungime în România este deţinut oficial de Peştera Vântului (Bihor), care are peste 50 km. "Practic, Humpleul se află undeva la mijlocul explorărilor, pentru că deocamdată noi ştim de unde vine râul subteran şi e clar că mai este foarte mult", spune clujeanul. Pentru a-şi demonstra teoria, speologii pun substanţe colorate în apele de la intrare pe care apoi le verifică folosind anumiţi detectori în izvoarele carstice.

Măsurătorile pe care specialiştii de la Clubul Politehnica le efectuează în prezent sunt foarte exacte, duc la crearea unor imagini tridimensionale pe calculator "ca şi cum ai călători virtual prin peşteri". Se folosesc dispozitive foarte precise şi sisteme de iluminat puternice. "Mai ales la dimensiunile Humpleului, o iluminare normală nu-ţi permite să vezi peştera. E o galerie de 100 de metri înălţime, iar cu o lanternă obişnuită nu poţi vedea mai mult de 25-30 de metri. Am fost nevoiţi să ne procurăm cele mai performante sisteme de iluminat din lume, care, deşi sunt foarte scumpe, fac toţi banii pentru că ne permit în sfârşit să vedem tavanul. Multe galerii nu au fost văzute până sus, şi acum sunt câteva pentru că sunt mai înalte de 150 de metri", descrie Pop.

Pentru toate echipamente folosite, chiar şi cele mai sofisticate, speologii scot bani din propriul buzunar. "Dacă am primi un minim ajutor, indiferent de unde, de la corzi la mâncare, echipament de bivuac, ne-ar ajuta foarte mult", a afirmat speologul. Un echipament complet de speologie depăşeşte 1.500-2.000 de euro, fără lampă, care singură poate costa 700 de euro. La aceasta s-ar adăuga alte dotări specifice, de la o bormaşină care costă peste 2.000 de lei sau sute de metri de coardă, care se găseşte la 5 lei metrul. "Toate astea le împrumutăm, le găsim pe unde putem şi chiar le cumpărăm noi". Echipa de specialişti nu ar refuza nici sprijin din partea Parcului Naţional din Munţii Apuseni, de la care ar avea nevoie de mai mult sprijin şi aprobări date la timp pentru cercetări, pentru că nu se poate intra în peşteri în orice condiţii meteorologice.

Turismul de peşteri s-ar putea face şi la Cluj

Cartarea unor peşteri cum este cea de lângă Răchiţele are multe beneficii, inclusiv fapul că ar fi mai utilă atragerea turiştilor în zonă. "Peşterile din România sunt foarte frumoase, speciale şi foarte multe, peste 12.000 la ora actuală, ceea ce este colosal faţă de alte ţări",a apreciat Ovidiu Pop. Pentru asta, cei de la Clubul Politehnica lucrează deja la un proiect cu Primăria Mărgău.

"Se poate face turism specializat, care poate fi mult mai benefic pentru dezvoltarea turismului şi agroturismului local. Şi peşteri gen Peştera Urşilor, care sunt peşteri de show, cu lumini colorate, cu sunete, sunt binevenite. La Cluj însă am putea amenaja şi deschide pentru public prima parte a Humpleului şi Peştera Zmeilor de la Uncioasa (la graniţa dintre Cluj şi Bihor), care are cel mai mare cimitor de oase de Ursus Peleus din Europa, precum şi cea mai mare colonie de lilieci", a precizat speologul.