Orașul Cluj împlinește azi 695 de ani. Centrul era în Piața Muzeului. Vezi ce a mai rămas de la 1316

Fostul sat Cluj, care era o proprietate a episcopiei, primește statutul de oraș liber regal în 19 august 1316. Această libertate i-a fost acordată Clujului de către Carol Robert de Anjou.

Potrivit directorului muzeului etnografic din Cluj, Tudor Sălăgean, astăzi din vechiul oraș s-au mai păstrat doar structura stradală, fragmente ale zidului de incintă și turnul de colț din partea de sud-est a orașului.

Vechiul Cluj se întindea pe o suprafață de 7 ha, în jurul pieței centrale de atunci, astăzi Piața Muzeului.

Clujul a fost înființat de germani

Conform istoricilor, bazele localității au fost puse de către o colonie germană, stabilită în partea de oraș care în prezent poartă denumirea de Cetatea Veche, pe locul unde în anii 100 fusese înființată așezarea urbană Napoca. Germanii s-au stabilit pe acest teritoriu prin anii 1265-1270 și tot ei au fost cei care care l-au înconjurat de ziduri.

După 1316 a început să se amplifice dezvoltarea în jurul Pieței Centrale, iar acest lucru a dus la desemnarea Clujului ca oraș. Noul statut conferea mai multe beneficii, și anume scutiri de taxe, privilegii economice, drept de judecată, care a fost lărgit ulterior, conducătorii localității având chiar dreptul de a aplica pedeapsa capitală.

La începuturi, Bonțida era o așezare mai importantă decât Clujul

Clujul a fost o așezare multietnică încă de la începuturi. Inițial au axistat două comunități mari - maghiară și germană. Până la conferirea statutului de oraș, între aceste două comunități au existat mai multe divergențe și lupte interne, dat fiind faptul că germanii optau pentru autonomie, în timp ce maghiarii nu doreau să se desprindă de episcopie. Cu toate acestea, libertățile oferite prin diploma de oraș au stat la baza dezvoltării Clujului, care în anul 1250 putea concura doar cu Bonțida, a doua localitate fiind chiar mai dezvoltată din punct de vedere economic, pentru că era un loc de vamă.

Vechiul oraș se învecina cu Cluj Mănăștur, chiar concura cu această reședință a unei mănăstiri foarte bogate, cu Feleacu, care era un sat de paznici ai drumului spre Turda, cu Someșeni, localitate stăpânită de o familie nobiliară, Micola.

Aceste teritorii au devenit treptat cartiere ale actualului municipiu. Alipirea lor s-a realizat în mai multe etape, majoritatea fiind înglobate în marele oraș în secolul al XIX-lea.