Comoara de sub Muzeul de Artă FOTO / VIDEO

Dacă până nu demult vastele săli şi coridoare de origine medievală de sub Muzeul de Artă au fost folosite doar ca depozit pentru diverse obiecte, ele ar putea găzdui conferinţe, concerte sau expoziţii.

Intrarea în pivniţa misterioasă se face urcând nişte scări de piatră şi apoi coborând altele, din lemn ros pe alocuri. În stânga lor se află un pâlc de statui de un alb prăfuit. Un bust ce pare a fi al lui Lenin parcă ţine în braţe o efigie a câtorva romani, iar în spatele său şade un personaj ce aduce cu un oştean. "Sau un sudor, pare să aibă cască şi şorţ", remarcă directorul Muzeului de Artă din Cluj, Călin Stegerean. Alte statui înfăţişează un înger fără mâini sau o mamă care-şi ţine pruncul în braţe. "Nu se ştie cine le-a făcut şi când, nu fac parte din patrimoniul muzeului. Se mai întâmplă ca după expoziţii să fie uitate diverse obiecte la muzeu. Probabil datează de prin anii ‘50-'60", a lămurit directorul situaţia statuilor de lângă scară.

Puţin mai încolo, prin întunericul uscat se zăreşte o altă statuie, aşezată într-o firidă, aparent un bust în stil roman. Aceeaşi odaie care are deschideri în toate părţile mai găzduieşte un vraf de rame de tablouri. Trecerea dintr-o încăpere în alta se face coborând scări, uneori luminate, alteori nu. Au fost vreodată poveşti cu fantome zărite în pivniţă? "Nu, dar le-am putea crea", zâmbeşte directorul. La fel ca mai toate clădirile venerabile din centrul Clujului, pivniţa este mai veche decât imobilul de deasupra, datând din Evul Mediu. Din loc în loc se află câte o ieşire înfundată, din perioada în care clujenii din centru aveau intrare la pivniţă direct din stradă, intrări care au alimentat după sute de ani credinţa în tuneluri ascunse pe sub oraş.

Pe lângă coridoarele cu tavane boltite, vastul subsol de sub palatul care adăpoteşte muzeul mai are şi două săli gigantice, cu o suprafaţă şi o înălţime care nu ar putea fi ghicite de afară. "Dacă am putea obţine fondurile pentru renovare, aici ar putea avea loc conferinţe şi concerte, s-ar putea amenaja spaţii noi pentru expoziţii ori săli multifuncţionale", precizează directorul muzeului. Din cauza condiţiilor improprii, spaţiul nu este deschis pentru public.

Planuri mari şi complicaţii

Pe lângă spaţiile din pivniţă, cei de la Muzeul de Artă plănuiesc să amenajeze sub curtea interioară un amfiteatru cu 300 de locuri, iar spaţiile construite de la parter şi etaj ar urma să fie ocupate doar cu activităţi legate de conservarea şi expunerea patrimoniului. Depozitul instituţiei
se va transforma în galerie de artă universală, iar administraţia muzeului se va muta la mansardă, după cum au anunţat recent oficialii instituţiei. De asemenea, în podul clădirii ar putea fi amenajate şi săli de conferinţe, spaţii expoziţionale şi ateliere pentru artişti. Costurile ar însuma 10 milioane de euro, însă nu a fost găsită sursa de finanţare, iar situaţia este îngreunată şi de cererea de retrocedare a imobilului către urmaşii familiei Banffy. Dacă s-ar clarifica situaţia juridică, am putea aplica pentru liniile de finanţare europeană care se deschid în 2014", spune directorul Stegerean.