Taxa care alungă producătorii şi importatorii de medicamente

Mundipharma se va retrage din România ca urmare a "creşterii insuportabile a nivelului de taxare", conform unui comunicat al reprezentanţilor companiei. La nivelul Clujului, reprezentanţii Institutului Oncologic Ioan Chiricuţă (IOIC) susţin că au asigurată în stoc morfina necesară bolnavilor de cancer. Dragoş Damian, preşedintele Asociaţiei Producătorilor de Medicamente Generice din România (APMGR), afirmă că alte trei firme de medicamente îşi pregătesc retragerea de pe piaţa românească.

"La sfârşitul anului trecut, Mundipharma a luat decizia reducerii activităţii de reprezentare directă în România, precum şi de a căuta o nouă alternativă de business pe plan local. În acest context este important de reţinut că, deşi au existat unele discontinuităţi în aprovizionare, produsele noastre vor fi şi în continuare la dispoziţia medicilor şi a pacienţilor români", au transmis, printr-un comunicat, reprezentanţii companiei Mundipharma. Aceştia negociază cu mai multe companii care să importe medicamentele produse de Mundipharma. "Decizia s-a luat pentru că au fost situaţii în care termenele de plată pentru medicamente au sărit de un an şi ca urmare a introducerii taxei de claw-back. Suntem în negocieri cu companii multinaţionale care să preia portofoliul nostru de produse. Importurile vor continua şi produsele noastre vor rămâne pe piaţa din România", a declarat Mihai Bundoi, country manager Mundipharma.

Ca urmare a anunţului de retragere din România, au existat probleme cu importurile de medicamente. "A fost o perioadă în care au lipsit. E de aşteptat ca această criză să înceteze în 10 zile. Nu mai rămânem noi ca reprezentanţă în România, dar produsele noastre rămân", a spus Bundoi. El a adăugat că societatea a renunţat la cei 30 de angajaţi din România. Mundipharma acoperea 60% din cererea de medicamente opioide pentru bolnavii de cancer din România. Dragoş Damian, directorul Terapia şi preşedinte al APMGR, susţine că noi societăţi se vor retrage de pe piaţa medicală românească. "În ultimii cinci ani au dispărut peste 1.500 de medicamente de pe piaţa românească pentru că producătorii nu pot susţine termenele lungi de plată de peste 300 de zile. Cu cât medicamentul e mai ieftin cu atât e mai greu să susţii acest termen de plată. Nu trebuia să se ajungă aici. Sistemul e susţinut în creditele date de producătorii de medicamente", a spus Damian. El susţine că "accesul la medicamente va fi din ce în ce mai dificil". "Producătorii români vor scoate o serie de medicamente pentru că nu au cum să le susţină. Problema e că trebuie să plătim această taxă de claw-back la o lună, în vreme ce banii îi primim la 300 de zile. Sunt cel puţin trei companii mai mici, birouri de reprezentanţe care se ocupă cu importurile, care au în plan retragerea", a precizat Damian.

Cezar Irimia, preşedintele Asociaţiei Federaţiilor Bolnavilor de Cancer, crede că mai multe companii îşi vor anunţa retragerea de pe piaţa medicamentelor. "Mundipharma a promis că va preda portofoliul de medicamente. Această situaţie este doar bulgărele de zăpadă care va genera plecarea altor companii. Claw-back-ul le-a pus capac", a declarat Irimia.

Conducerea IOIC spune că pacienţii clujeni nu sunt afectaţi de retragerea producătorului de medicamente. "Acum contactăm autorităţile ca să rezolve problema. Nu avem semnale de la nici un pacient care să sufere din acest motiv. Totdeauna aceste medicamente există în farmacia spitalului", a declarat Valentin Cernea, directorul medical al IOIC. Conform reprezentantului Ministerului Sănătăţii Publice (MSP), Oana Grigore, decizia Mundipharma de a se retrage din România este cunoscută din luna decembrie a anului trecut. "Nu este nimeni în pericol să rămână fără medicamente. Agenţia Naţională a Medicamentului (ANM) ştia despre decizia Mundipharma din luna decembrie. Vor lăsa pe piaţa românească un înlocuitor, partener al acestei firme. Suntem înştiinţaţi de ANM că va exista morfină", a declarat Grigore.

Ce este taxa de claw-back

În anul 2011 a fost aprobată ordonanţa de urgenţă care reglementează taxa de claw-back. Astfel, deţinătorii autorizaţiilor de punere pe piaţă a medicamentelor au obligaţia de a plăti o contribuţie trimestrială calculată prin aplicarea unui procent asupra valorii consumului de medicamente gratuite sau compensate. Societăţile trebuie să plătească această sumă pentru acele volume de vânzări care depăşesc media trimestrială a sumelor de bani care sunt aprobate pentru medicamentele suportate din fondul de asigurări sociale şi bugetul MSP.