Un supermarket pune la pământ o clădire cu istorie

Într-o scrisoare deschisă adresată Ministerului Culturii şi Patrimoniului Naţional, Primăriei municipiului Gherla şi concernului Kaufland, Asociaţia de Husari din Târgu Mureş îşi exprimă nemulţumirea cu privire la demolarea fostei garnizoane, de pe strada Hăşdăţii nr.1. "Clădirea a fost în trecut sediul cazarmei regimentului 9 al cavaleriei maghiare, construcţia acesteia fiind finanţată de comunitatea locală armeană. În data de 14 octombrie 1894, regimentul s-a stabilit în această cazarmă, costurile realizării contrucţiei s-au ridicat la suma de 200.000 de forinţi. În garnizoana din Gherla au funcţionat înainte de 1900 sedii administrative şi spaţii de cazare pentru militari", spun reprezentanţii asociaţiei.

După instaurarea regimului comunist, clădirea a devenit sediu al Cooperativei Meşteşugăreşti Someş-Gherla. În 1998, atât clădirea, cât şi terenul aferent au fost cumpărate de o firmă privată, iar aici a funcţionat o fabrică de confecţii metalice. În 2010, societăţile Someg SA şi Transcarpatica SA, firme specializate în produse de metal, au cerut de la Primăria Gherla autorizaţie de demolare pentru a face loc pe acel amplasament unui magazin Kaufland şi unei parcări. Autorizaţia a fost emisă, iar în prezent se fac pregătiri pentru lucrările de demolare a imobilului. "Clădirea reprezintă o importantă moştenire culturală, demolarea acesteia ar afecta grav ţesutul urban. Conform noului Plan Urbanistic General, clădirea se află în zona declarată monument istoric. Asociaţiile cavalereşti (husari) din Transilvania îşi exprimă profunda nemulţumire şi protestează împotriva demolării acestei clădiri. Celor în cauză le cerem să aibă în vedere cele menţionate mai sus şi să găsească soluţia optimă pentru a evita demolarea acestei clădiri de patrimoniu", arată reprezentanţii asociaţiei în scrisoarea deschisă. Însă, cu toate că semnatarii scrisorii susţin că vechea garnizoană e o clădire de patrimoniu, din păcate aceasta nu se află pe lista Institutului Naţional al Monumentelor Istorice, instituţie aflată în subordinea Ministerului Culturii.

"Clădirea nu este pe lista monumentelor istorice, nici măcar în zona de protecţie a oraşului. Lângă certificatul de urbanism emis de primărie este şi un aviz de la Comisia Zonală a Monumentelor Istorice. Avem clădiri, precum Biserica Franciscană, şi nu sunt bani să le reabilităm. Anul acesta am alocat o sumă de la bugetul local pentru reabilitarea acestei biserici, dar ar trebui să primim finanţare şi de la Ministerul Culturii", a spus Ovidiu Drăgan, primarul din Gherla.

Edilul spune că imobilul pentru care s-a emis autorizaţie de demolare şi a cărui situaţie a fost verificată la Comisia Zonală a Monumentelor Istorice se află în zona industrială a oraşului, iar în apropiere a fost ridicat un alt magazin, fiind vorba de Plus, în prezent Lidl. "O parte din clădirile care aparţineau vechii garnizoane au fost demolate încă de atunci, când s-a construit magazinul Plus. La Primăria Gherla nu avem nici un document să ateste că acolo a fost cândva o garnizoană. Lumea din Gherla ştie ce clădire e acolo, dar nu sunt acte care să ateste. Gherla are o zonă de protecţie a monumentelor foarte bine delimitată în planul de urbanism. În 1965 s-a actualizat lista monumentelor istorice, iar apoi, din nou, în 1999. Husarii nu au ştiut de cazarma asta? De ce nu au promovat-o? Până acum nu i-a interesat. Acolo a funcţionat o fabrică, însă în prezent nu mai are nici un angajat, iar proprietarii nu aveau forţa financiară să continue activitatea. Până la urmă, prin deschiderea magazinului se creează locuri de muncă, iar acesta este un aspect pozitiv pentru Gherla", a arătat Ovidiu Drăgan.

Pe de altă parte, dr. Virgil Pop, secretarul Comisiei Zonale a Monumentelor Istorice, spune că, deşi clădirea nu este clasată şi nu se află în zona de rezervaţie sau de protecţie, ar trebui să se evite pierderea ei. "Clădirea este valoroasă şi nu merită să fie demolată. Primăria, dacă ar avea o viziune asupra dezvoltării urbane durabile ar putea împiedica demolarea. Imobilul este un reprezentant al arhitecturii clasiciste în Gherla. Pentru valorificarea imobilului se pot găsi soluţii multiple, altele decât raderea de pe faţa pământului. Supermarketurile din vecinătate sunt o dovadă a intervenţiilor nefaste făcute prin afectarea ţesutului urban tradiţional", a declarat profesorul Virgil Pop. Totodată, într-una din adresele emise de comisie către municipalitatea Gherla se specifică faptul că, deşi nu există un temei legal pentru a se opune demolării, "recomandă Primăriei Gherla ca în funcţie de politica urmărită în dezvoltarea urbană să ia o atitudine adecvată".

Ce propune Comisia Zonală a Monumentelor Istorice

"Arhitectura şi relaţia de tip cazarmă poate fi găsită şi în alte localităţi ale monarhiei austro-ungare, având aceeaşi relaţie topografică cu nucleul istoric al oraşului. Acolo unde s-a putut, această funcţiune a fost recuperată şi trecută printr-un program de reconversie:
Cluj - cazarma a fost reintegrată într-un viitor centru cultural care va conţine şi filarmonica
Bistriţa - cazarma a fost reconvertită în muzeu judeţean
Oradea - cazarma este în şantier de reamenajare în muzeu
Viena - cazarma împreună cu fostele grajduri imperiale a devenit cel mai important centru cultural al Austriei, care grupează câteva muzee, spaţii de expoziţii şi un centru de dans şi cinematografie.
Apreciem că şi în cazul cazărmii din Gherla se poate face o reconversie. Chiar şi pentru funcţiunea de centru comercial de tipul unei cutii metalice. Aceasta poate fi amplasată în curtea cazărmii cu acces prin gang sau chiar lipită de faţada interioară", a explicat profesorul Virgil Pop.