CE: România poate raporta o creştere semnificativă în urmărirea contrabandei, evaziunii, corupţiei
În Raportul tehnic ce însoţeşte Raportul Comisiei Europene privind progresul României în cadrul Mecanismului de Cooperare şi Verificare, către Parlament şi Consiliu se arată că la momentul aderării ţării noastre la UE, erau identificate anumite deficienţe în urmărirea penală.
De-a lungul celor cinci ani de la aderare, procurorul general al României (numit în 2006-n.r.), în decursul celor două mandate ale sale (de câte trei ani fiecare-n.r.), a luat o serie de măsuri destinate să întărească managementul şi performanţele actului de urmărire. Măsurile luate au inclus o prioritizare mai mare, adoptarea de strategii locale pentru combaterea cu prioritate a anumitor infracţiuni, introducerea unor noi criterii de evaluare mai concentrate pentru unităţile de parchet, crearea de reţele de procurori dedicaţi şi specializaţi, cursuri de pregătire vizând anumite domenii, precum şi elaborarea şi diseminarea celor mai bune practici, arată raportul tehnic, obţinut de agenţia MEDIAFAX şi care urmează să fie dezbătut şi aprobat miercuri de Comisia Europeană.
Remediind slăbiciuni specifice identificate în rapoartele de monitorizare pre-aderare, Ministerul Public a dezvoltat de asemenea sistemul său intern de calculatoare, înfiinţând un sistem de management al cauzelor, un sistem securizat de comunicaţii, accesul direct la bazele de date ale statului şi o librărie virtuală conţinând o arhivă a deciziilor, jurisprudenţei şi a liniilor directoare. Sistemul de management al cazurilor asigură urmărirea dosarului şi furnizează informaţii manageriale, îmbunătăţind colectarea datelor statistice în vederea întăririi monitorizării performanţei urmăririi penale în ansamblul ei. De asemenea, procurorul general a propus în mod activ şi a sprijinit îndeaproape procesul de reformă legislativă, asigurând introducerea de prevederi în Legea Micii reforme şi în noile coduri, care sunt destinate să întărească eficienţa actului de urmărire. Alte reforme menite a întări controlul Ministerului Public asupra poliţiei judiciare şi a coopta experţi tehnici şi ştiinţifici pentru sprijinirea urmării penale obişnuite sunt urmărite în contextul implementării noilor coduri.
Ca un rezultat al acestei abordări proactive, România poate raporta o creştere semnificativă în urmărirea contrabandei, a evaziunii fiscale, a corupţiei şi a infracţiunilor de criminalitate organizată. Deşi aceste creşteri ar putea fi, în particular, mai degrabă, rezultatul muncii unităţilor de parchet specializate, decât să reflecte neapărat schimbări în cadrul parchetelor pe ansamblu, în ultimii cinci ani a existat şi o creştere constantă a numărului total de cauze soluţionate şi de trimiteri în judecată, ceea ce indică îmbunătăţiri mai generalizate. Îmbunătăţiri sensibile în eficienţa parchetului sunt raportate a fi rezultatul Legii Micii reforme, în timp ce o creştere viitoare a eficienţei este aşteptată odată cu intrarea în vigoare a noului Cod de procedură penală, notează documentul citat.
Oricum, în pofida acestor îmbunătăţiri, rămân de abordat provocări semnificative. Una dintre îngrijorările principale marcată la momentul aderării, a fost cea legată de distribuirea inegală a volumului de muncă. Procurorul general a făcut o serie de propuneri în acest domeniu în decursul ultimilor cinci ani, unele dintre acestea fiind adoptate de Consiliul Superior al Magistraturii, conducând la reorganizarea schemelor de personal şi redistribuirea funcţiilor. Cu toate acestea, persistă dezechilibre acute între resurse şi volumul de muncă. Eforturi mai substanţiale pentru promovarea în viitor a redistribuirii posturilor, închiderea unor unităţi de parchet mici sau redefinirea districtelor teritoriale nu au fost acceptate de Consiliu.
Alte provocări includ persistenţa unui mare număr de posturi vacante în cadrul parchetelor şi personalul auxiliar insuficient, în timp ce un număr considerabil de noi stagiari, care au intrat în parchet în ultimii ani, creează provocări în ceea ce priveşte experienţa şi cunoaşterea instituţională. Aceste provocări sunt exacerbate de creşterea constantă a numărului de cauze penale, numărul cauzelor intrate depăşindu-l pe cel al cauzelor soluţionate. Impactul noilor coduri va trebui monitorizat îndeaproape sub acest aspect şi vor trebui avute în vedere intervenţii legislative ulterioare în cazul în care codurile însele nu se dovedesc suficiente pentru asigurarea unui cadru eficient de gestionare a afluxului de cauze.
Recuperarea produselor obţinute din infracţiuni şi urmărirea spălării banilor au fost de asemenea domenii identificate în mod expres în cadrul MCV ca necesitând îmbunătăţiri. În decursul celor cinci ani de la aderare, Ministerul Public a făcut o serie de demersuri pentru a redresa slăbiciunile din investigaţiile financiare, spălarea banilor şi nivelul mic al confiscării bunurilor provenite din infracţiuni. În 2010 experţi externi au fost cooptaţi într-un proiect finanţat de UE pentru a efectua analize de performanţă ale sistemului românesc. Alte măsuri luate includ pregătirea procurorilor specializaţi şi a lucrătorilor de poliţie, ca şi introducerea de pregătire specializată în curricula stagiarilor de la Institutul Naţional al Magistraturii (INM). Există acum un ordin comun al procurorului general şi al ministrului de Interne care stabileşte o procedură standardizată ce trebuie aplicată în toate cauzele penale, pentru a se asigura că măsurile de recuperare a produselor infracţiunii sunt avute în vedere în toate cauzele, cât mai devreme posibil. Aceste măsuri au fost de asemenea sprijinite prin amendamente legislative şi prin Biroul de Recuperarea a Bunurilor din cadrul Ministerului Justiţiei.
Reacţionând la absenţa virtuală a urmăririlor în domeniul spălării banilor ca infracţiunii autonomă, în toamna anului 2011 procurorul general a emis o opinie juridică, prin care se confirma faptul că legislaţia existentă permitea ca spălarea de bani să fie urmărită fără o condamnare anterioară sau o urmărire simultană sub aspectul unei infracţiuni primare, şi fără determinarea precisă a infracţiunii primare ce a generat bunurile spălate. Oricum, este necesară mai multă muncă şi în aceste domenii. Impactul acestor măsuri şi limita până la care ele au contribuit la conformarea cu recomandările Comisiei în aceste domenii, sunt analizate la condiţionalitatea 4, unde demersurile altor instituţii pentru îmbunătăţirea performanţei autorităţilor române în aceste domenii sunt detaliate şi evaluate, mai arată sursa citată.
