Video 600.000 de euro pe an, de la stat, pentru catedrala din Cipariu. Va fi finalizată după 30 de ani de la piatra de temelie

Nu mai puțin de 3.000.000 de lei va trebui să aloce Guvernul României, în fiecare an, de la bugetul de stat, iar autoritățile publice locale și centrale vor avea obligația să acorde „tot sprijinul necesar” pentru realizarea Ansamblului Arhitectural Catedrala Martirilor şi Mărturisitorilor Secolului XX din Cluj-Napoca.

Senatul a adoptat, luni, în calitate de prim for sesizat, proiectul de lege privind realizarea Ansamblului Arhitectural Catedrala Martirilor şi Mărturisitorilor Secolului XX. Iniţiativa legislativă care aparţine senatorului PSD Vasile Dîncu şi deputaţilor Silviu Vexler şi Ovidiu Ganţ urmează să fie votată de Cameră, for decizional.

„Ansamblu Arhitectural Catedrala Martirilor şi Mărturisitorilor Secolului XX, simbol al contribuţiei fundamentale a Bisericii Române Unite cu Roma, Grego-Catolică la realizarea Martii Uniri şi a persecuţiilor îndreptate împotriva acesteia, se construieşte în municipiului Cluj-Napoca, Piaţa Timotei Cipariu nr. 2, judeţul Cluj”, arată proiectul de lege.

Conform prevederilor iniţiativei legislative „Guvernul României şi celelalte autorităţi ale administraţiei publice centrale şi locale implicate au obligaţia de a acorda, la solicitarea Bisericii Române Unite cu Roma, Greco-Catolică, tot sprijinul necesare, în condiţiile prevăzute de lege”.

De asemenea, „anual se alocă de la bugetul de stat, prin bugetul Secretariatului de Stat pentru Culte, suma de 3.000.000 lei, pentru realizarea Ansamblului Arhitectural Catedrala Martirilor şi Mărturisitorilor Secolului XX”.

Suma va fi prevăzută distinct în bugetul Secretariatului General al Guvernului, respectiv Secretariatul de Stat pentru Culte, şi se acordă ca sprijin financiar Episcopiei Române Unite cu Roma, Greco-Catolică, de Cluj-Gherla, cu respectarea dispoziţiilor corespunzătoare din legislaţia ce reglementează sprijinul financiar pentru unităţile dde cult aparţinând cultelor religioase, mai indică sursa citată.

Visul cardinalului Iuliu Hossu

Lăcașul sfânt de cult, care a primit denumirea „Catedrala Martirilor şi Mărturisitorilor Secolului XX”, are o poveste foarte interesantă. Mai întâi a fost un vis al cardinalului Iuliu Hossu, acum episcop martir, care și-a dorit o biserică mai spațioasă, deoarece Catedrala episcopală „Schimbarea la Față” a Eparhiei de Cluj-Gherla era neîncăpătoare. Asta se întâmpla înainte de 1948, când comuniștii veniți la putere au interzis cultul greco-catolic.

Apoi, de-a lungul a peste 40 de ani, a rămas ca visul de libertate al mărturisitorilor credinței în catacombe sub regimul comunist, după cum se arată în expunerea de pe site-ul Eparhiei de Cluj-Gherla. Construirea sfântului locaș a început după ieșirea la lumină, din 1989, a Bisericii Române Unită cu Roma, Greco-Catolică.

Catedrala greco-catolică din Piața Cipariu din municipiul Cluj-Napoca este în construcție de mai bine de 30 de ani, timp în care au fost făcute lucrări în etape, cu pauze, schimbări de constructori și modificări de proiect. Clădirea este parțial folosită de mai bine de un deceniu, în timp ce lucrările de construcție sunt în continuare în fază activă.