77 de percheziţii în 20 de judeţe, într-un dosar de evaziune fiscală de 25 de milioane de lei. Participă şi poliţişti clujeni

Polițiștii de combatere a criminalității organizate și procurorii DIICOT Caraș-Severin au efectuat 77 de percheziţii în 20 de judeţe, pentru destructurarea unei grupări infracționale specializate în evaziune fiscală și spălare de bani.

Descinderile vizează un dosar penal care are ca obiect un grup infracţional organizat constituit în județul Caraș-Severin, specializat în evaziune fiscală și spalare de bani, în domeniul societăţilor comerciale cu obiect de activitate în domeniul pazei şi protecţiei de bunuri şi persoane. Prejudiciul estimat cauzat bugetului de stat de aceasta este în sumă de aproximativ 25 de milioane de lei.

În urma percheziţiilor au fost puse în aplicare 32 de mandate de aducere, persoanele depistate urmând a fi conduse la audieri și dispunerea măsurilor legale. Reprezentanţii IGPR precizează că în total sunt cercetate 55 de persoane fizice si juridice, pentru săvârșirea infracțiunilor de constituire, aderare și sprijinire a unui grup infracţional organizat, evaziune fiscală și spălare de bani.

Prefectul de Caraş-Severin, suspect în dosar

Conform agenţiei de presă Mediafax, procurorii au intrat şi în Secretariatul prefectului Miu Nicolae Ciobanu, acesta fiind unul dintre suspecţii din dosar. Potrivit anchetatorilor, Ciobanu ar fi fost implicat în anul 2010, înainte de a deţine funcţia de prefect, fiind administratorul unei firme private, în acţiunile unei reţele care folosea metoda "Factura", adică introducea în evidenţele contabile facturi fictive pentru micşorarea bazei impozabile, metodă prin care era prejudiciat statul.

Anchetatorii DIICOT susţin că în cauză există suspiciunea rezonabilă că, începând cu anul 2010, pe raza judeţului Caraş-Severin s-a constituit un grup infracţional organizat specializat în activităţi din sfera criminalităţii economico-financiare şi spălare de bani, în scopul fraudării bugetului consolidat al statului.

Grupul, organizat pe trei paliere

Din cercetări a reieșit că grupul a acţionat pe trei paliere, fiecare membru având un rol prestabilit. Liderul grupării ar fi condus „din umbră" întreaga activitate infracţională, cu ajutorul unor persoane apropiate, care ar fi avut sarcina să monitorizeze punerea în aplicare a dispozițiilor acestuia.

"Primul palier a avut un rol decizional şi de coordonare asigurat de către liderul grupării, care a controlat întreaga activitate infracţională, precum şi de persoane apropiate care au avut ca sarcină monitorizarea punerii în aplicare a dispoziţiilor acestuia", se arată într-un comunicat remis de către DIICOT. 

Astfel, membrii grupării ar fi lucrat iniţial în firma „mamă", însă ulterior, din dispoziţia liderului, ar fi fost folosiţi ca administrator sau asociaţi ai unor societăţi comerciale, multe din ele de tip ,,fantomă".

De asemenea, din gruparea infracțională mai făceau parte persoane care aveau diverse roluri în firmă, ca de exemplu recrutarea de persoane dispuse să înfiinţeze societăţi comerciale fantomă sau asigurarea legăturii între membrii grupării.

"Din palierul cu rol de execuţie au făcut parte membrii ai grupării care iniţial au fost angajaţi în societate, iar ulterior din dispoziţia liderului au avut calitatea de administratori/ asociaţi ai unor societăţi, cele mai multe dintre ele de tip " fantomă". De asemenea, din acest palier, au făcut parte cei care au aderat ulterior la grupul infracţional, cu diverse roluri în societate (recrutarea de persoane dispuse să înfiinţeze societăţi comerciale fantomă, asigurarea legăturii între membrii grupării, etc)", precizează anchetatorii. 

Totodată, gruparea infracțională ar fi fost sprijinită de persoane din cadrul autorităţilor statului, funcţionari bancari, persoane care cu bună ştiinţă ar fi acceptat să fie înfiinţate firme pe numele sau la adresa lor sau persoane care ar fi acceptat transferul unor bunuri în scopul ascunderii provenienţei acestora sau a evitării luării unor măsuri procesuale.

"Din palierul de sprijin au făcut parte persoane care, fără a fi implicate direct în activitatea de evaziune fiscală şi spălare de bani, au desfăşurat alte activităţi infracţionale (persoane din cadrul autorităţilor statului, funcţionari bancari), care, acceptând să fie înfiinţate societăţi comerciale la adresa acestora, sau transferul unor bunuri în scopul ascunderii provenienţei acestora sau a evitării luării unor măsuri procesuale (sechestre), ş.a.", s mai arată în documentul citat. 

Licitaţii aranjate şi transfer de angajaţi

Liderul grupării ar fi coordonat și una-două societăţi comerciale care desfășurau o activitate comercială relativ corectă şi care participa şi de regulă câştiga licitaţii având ca obiect asigurarea pazei la diferite obiective. Ulterior, această activitate ar fi fost transferată către societăţile comerciale de tip fantomă, care nu ar fi plătit niciun fel de impozite la stat, fiind utilizate temporar, iar ulterior radiate.

De asemenea, angajații societăților "curate" ar fi fost transferați către societățile "fantomă", în care acestea ar fi preluat și obligatiile fiscale aferente, fără a încasa însă niciun profit din activitatea prestată. 

"Subliniem că liderul grupului a coordonat şi societăţi care au desfăşurat o activitate comercială „la vedere", participând la licitaţii având ca obiect asigurarea pazei unor diferite obiective. Ulterior, sub diverse modalităţi, această activitate era transferată către societăţile comerciale de tip fantomă care erau utilizate temporar, iar ulterior radiate. O altă latură a activităţii infracţionale consta în transferarea angajaţilor societăţilor "curate" către societăţi "fantomă", în baza unor contracte în care acestea din urmă preluau și obligatiile fiscale aferente, fără a încasa însă niciun profit din această activitate comercială aparent legală (închirierea de forţă de muncă)", mai specifică procurorii DIICOT.

Poliţişti din Cluj-Napoca, angrenaţi în percheziţii

Descinderile au fost desfăşurate cu ajutorul polițiștilor din cadrul structurilor de combatere a criminalităţii organizate din Timișoara, București, Pitești, Ialomița, Cluj-Napoca, Constanța, Alba Iulia, Iași, Craiova, Suceava, Arad, Valcea, Ialomița, Ilfov, Maramureș, Hunedoara, Sibiu, Mehedinți și Olt și de la Inspectoratul de Politie Judeţean Caraş-Severin, precum și specialiști din cadrul Direcției Generale Anticorupție și jandarmi.

Suportul de specialitate a fost asigurat de către Serviciul Român de Informaţii, acţiunea fiind realizată cu sprijinul Inspectoratului de Politie al Judeţului Caraş-Severin, Direcția Generală Anticorupție - Serviciul Județean Anticorupție Caraș Severin, a Inspectoratului de Jandarmi al Judeţului Caraş-Severin, a Brigazii Mobile de Jandarmi Timişoara.