Săptămâna Patimilor are ca elemente specifice postul alimentar mai accentuat, respectiv deniile din fiecare seară. Deniile sunt în fapt utrenii (slujbe de dimineaţă) oficiate în seara zilei precedente. Slujbele de pe cuprinsul Săptămânii Patimilor readuc în atenţie ultimele zile ale lui Iisus Hristos pe pământ, înainte de Răstignirea şi Învierea lui, potrivit orthodoxwiki.org. Fiecare dintre denii are în centru una sau mai multe relatări biblice. Între deniile mai cunoscute sunt cele de joi seara - "Denia celor doisprezece evanghelii" şi Denia Prohodului Domnului, din Vinerea Patimilor. O importanţă aparte are Liturghia Sfântului Vasile cel Mare unită cu Vecernia care se oficiază în Joia Mare, deoarece într-o zi de joi a avut loc Cina cea de Taină, la care Iisus a cinat cu ucenicii săi şi a instituit efectiv Euharistia (Împărtăşania), în jurul căreia este centrată fiecare Liturghie.
Totodată specific Joii Mari este şi gestul spălării de către Iisus a picioarelor ucenicilor, practicat şi în Biserica Ortodoxă Română, în unele catedrale, mănăstiri sau biserici, precum şi în Biserica greco-catolică, respectiv în cea Catolică (care a sărbătorit însă deja Paştile).
În Vinerea Mare, ziua când a fost răstignit Mântuitorul Iisus Hristos, în biserici se citesc Ceasurile Împărăteşti, iar după-amiaza se pomeneşte coborârea de pe Cruce a Mântuitorului. Vinerea seara se săvârşeşte denia Prohodului Domnului, când se înconjoară, de asemenea, biserica, într-o procesiune funebră. În tradiţia ortodoxă, această zi este de "post negru", adică de ajunare deplină. Pe cuprinsul întregii săptămâni postirea este în general mai strictă decât pe cuprinsul Postului Mare, în consonanţă cu actualizarea a Patimilor şi Răstignirii Mântuitorului, respectiv ca amintire a tradării de către om a lui Iisus. În Sâmbăta Mare va fi slujită, de asemenea, o Liturghie specială, a Sfântului Vasile cel Mare, unită cu Vecernia.
Săptămâna Mare culminează cu Învierea Domnului - Paştile, sărbătorite în fiecare an într-o zi de duminică, întrucât duminica a înviat Iisus. Învierea Domnului este cea mai importantă sărbătoare a creştinătăţii, iar în acest an este sărbătorită de ortodocşi şi de greco-catolici pe 5 mai.
Slujbele debutează sâmbătă, înainte de miezul nopţii, cu Canonul Sâmbetei Mari, urmat de Vecernia Învierii şi de Liturghie, care se oficiază fie în noaptea de sâmbătă spre duminică fie duminică dimineaţa. La miezul nopţii, în timpul slujbei de sâmbătă spre duminică preotul ia lumină de la candela din altar, după care credincioşii sunt îndemnaţi: "Veniţi de luaţi lumină!". După citirea unui pasaj evanghelic care relatează Învierea Mântuitorului şi binecuvântarea preotului se cântă Hristos a înviat! şi se înconjoară biserica.
