A stat în faţa minelor pentru o pensie diminuată cu 50%
- Scris de Bianca Felseghi
- 25 Ian 2011, 23:36
- Eveniment
- Ascultă știrea
DISTRIBUIE
Un ofiţer clujean, membru în primul comandament românesc detaşat într-o misiune internaţională a ONU în 1995, a pierdut mai bine de jumătate de pensie în urma recalculărilor.
Dacă principala obiecţie ridicată împotriva pensionarilor militari care protestează de câteva zile împotriva recalculării pensiilor speciale este că aceştia “nu au pus niciodată mâna pe armă”, în perioada serviciului lor România nefiind angrenată în războaie, în Cluj există mai mulţi ofiţeri care au făcut parte din primele batalioane trimise în misiuni internaţionale după 1990. Şi acestora le-au fost diminuate pensiile.
Este cazul colonelului în rezervă Ioan Cucu, acum, la 51 de ani. În 1995-1996 a făcut parte din primul contingent de Stat Major sub egida ONU, trimis în Angola. “Au mai fost misiuni internaţionale şi înainte de această dată, spitale militare, sprijin, trimise de România, dar acesta a fost primul Stat Major. Situaţia era considerată postconflict, se semnase un acord de pace, dar era foarte tensionată, aşa cum se întâmplă în astfel de cazuri, tratatul era mereu încălcat”, spune colonelul (r) Cucu. Alături de ofiţerii din comandament a plecat în Angola şi un batalion de menţinere a păcii.
“În Angola erau foarte multe mine, nu ştiai unde sunt amplasate, craterele erau cât strada. Deosebit de periculos pentru forţele combatante, dar şi pentru noi, care făceam parte din coloane oficiale şi ne deplasam. Am asistat inclusiv la un eveniment când mai mulţi militari au fost aruncaţi în aer de maşini-capcană”, rememorează colonelul clujean experienţele extreme prin care a trecut. El îşi mai aminteşte de greutăţile logistice întâmpinate de militarii români, nepregătiţi în primii ani după căderea regimului comunist să lupte în zone de conflict din ţările africane. “Armata română nu avea experienţă: acolo erau pericole, boli, şerpi veninoşi, scorpioni. Militarii străini primeau fiecare câteun kit cu ser antivenin, noi n-aveam nimic. N-aveam nici dotări”, mai spune fostul militar. Absolvent de liceu şi academie militară, Cucu s-a “înrolat” la 14 ani. “Când începi de la vârsta asta, nu ştii exact ce vrei să faci în viaţă, dacă e chiar o meserie pe viaţă. De la distanţă, aşa, e frumoasă armata, sau, cel puţin, obişnuia să fie”, adaugă bărbatul.
“Declaraţiile preşedintelui din ultima vreme sunt de-o gravitate extraordinară, produc dezbinare în MApN. E ca şi când ai spune că pe o navă sunt mai importanţi marinarii care freacă puntea decât căpitanul care nu face nimic, numai doarme toată ziua. Deşi el ştie foarte bine, căpitanul părăseşte ultimul nava”, adaugă col.(r) Cucu. El susţine că “nu tăierea efectivă” din pensii este cea care i-a scos în stradă pe foştii militari, ci faptul că au fost ignorate nişte legi în vigoare. “Egalizarea sistemului bugetar şi de pensii pe care marşează de când s-a instalat Guvernul Boc poate fi o chestie bună, dar nu se aplică într-un cadru economic adecvat. Ei s-au grăbit să trimită actele de recalculare, datându-le 31 decembrie 2010, multora dintre noi nici nu le-au ajuns înştiinţările, dar au primit pensiile micşorate. Aveau nevoie să taie de undeva”, afirmă Cucu, mărturisind apoi că a primit hârtia oficială pe 20 ianuarie 2011 şi i se reduceau 2.000 de lei din pensie, ceea ce reprezintă “mai bine de jumătate”.
El a participat pe 24 ianuarie la mitingul antiguvern şi anti - Traian Băsescu organizat de Sindicatul Cadrelor Militare Disponibilizate (SCMD) din Cluj în faţa prefecturii. “A fost prima dată când am mers la protest, dar trebuie să dăm dovadă că suntem uniţi”, şi-a motivat el decizia. Un alt fost militar clujean, subofiţerul Viorel Mincă, a participat drept combatant în Somalia, Angola, de două ori în Bosnia. “Eu nu am primit încă nicio înştiinţare. Vorbim după 14 februarie”, a declarat acesta.
Potrivit vicepreşedintelui SCMD col.(r) Sorin Berariu, circa 4% din actualii membri sunt militari care au participat cu arma în mână la primele misiuni internaţionale în teatre de operaţiuni, după Revoluţie. Peste 300 de rezervişti au protestat de Ziua Unirii, scandând lozinci împotriva puterii şi solidarizându-se cu filiale judeţene ale SCMD din Iaşi, Focşani sau Bucureşti.
Este cazul colonelului în rezervă Ioan Cucu, acum, la 51 de ani. În 1995-1996 a făcut parte din primul contingent de Stat Major sub egida ONU, trimis în Angola. “Au mai fost misiuni internaţionale şi înainte de această dată, spitale militare, sprijin, trimise de România, dar acesta a fost primul Stat Major. Situaţia era considerată postconflict, se semnase un acord de pace, dar era foarte tensionată, aşa cum se întâmplă în astfel de cazuri, tratatul era mereu încălcat”, spune colonelul (r) Cucu. Alături de ofiţerii din comandament a plecat în Angola şi un batalion de menţinere a păcii.
“În Angola erau foarte multe mine, nu ştiai unde sunt amplasate, craterele erau cât strada. Deosebit de periculos pentru forţele combatante, dar şi pentru noi, care făceam parte din coloane oficiale şi ne deplasam. Am asistat inclusiv la un eveniment când mai mulţi militari au fost aruncaţi în aer de maşini-capcană”, rememorează colonelul clujean experienţele extreme prin care a trecut. El îşi mai aminteşte de greutăţile logistice întâmpinate de militarii români, nepregătiţi în primii ani după căderea regimului comunist să lupte în zone de conflict din ţările africane. “Armata română nu avea experienţă: acolo erau pericole, boli, şerpi veninoşi, scorpioni. Militarii străini primeau fiecare câteun kit cu ser antivenin, noi n-aveam nimic. N-aveam nici dotări”, mai spune fostul militar. Absolvent de liceu şi academie militară, Cucu s-a “înrolat” la 14 ani. “Când începi de la vârsta asta, nu ştii exact ce vrei să faci în viaţă, dacă e chiar o meserie pe viaţă. De la distanţă, aşa, e frumoasă armata, sau, cel puţin, obişnuia să fie”, adaugă bărbatul.
“Declaraţiile preşedintelui din ultima vreme sunt de-o gravitate extraordinară, produc dezbinare în MApN. E ca şi când ai spune că pe o navă sunt mai importanţi marinarii care freacă puntea decât căpitanul care nu face nimic, numai doarme toată ziua. Deşi el ştie foarte bine, căpitanul părăseşte ultimul nava”, adaugă col.(r) Cucu. El susţine că “nu tăierea efectivă” din pensii este cea care i-a scos în stradă pe foştii militari, ci faptul că au fost ignorate nişte legi în vigoare. “Egalizarea sistemului bugetar şi de pensii pe care marşează de când s-a instalat Guvernul Boc poate fi o chestie bună, dar nu se aplică într-un cadru economic adecvat. Ei s-au grăbit să trimită actele de recalculare, datându-le 31 decembrie 2010, multora dintre noi nici nu le-au ajuns înştiinţările, dar au primit pensiile micşorate. Aveau nevoie să taie de undeva”, afirmă Cucu, mărturisind apoi că a primit hârtia oficială pe 20 ianuarie 2011 şi i se reduceau 2.000 de lei din pensie, ceea ce reprezintă “mai bine de jumătate”.
El a participat pe 24 ianuarie la mitingul antiguvern şi anti - Traian Băsescu organizat de Sindicatul Cadrelor Militare Disponibilizate (SCMD) din Cluj în faţa prefecturii. “A fost prima dată când am mers la protest, dar trebuie să dăm dovadă că suntem uniţi”, şi-a motivat el decizia. Un alt fost militar clujean, subofiţerul Viorel Mincă, a participat drept combatant în Somalia, Angola, de două ori în Bosnia. “Eu nu am primit încă nicio înştiinţare. Vorbim după 14 februarie”, a declarat acesta.
Potrivit vicepreşedintelui SCMD col.(r) Sorin Berariu, circa 4% din actualii membri sunt militari care au participat cu arma în mână la primele misiuni internaţionale în teatre de operaţiuni, după Revoluţie. Peste 300 de rezervişti au protestat de Ziua Unirii, scandând lozinci împotriva puterii şi solidarizându-se cu filiale judeţene ale SCMD din Iaşi, Focşani sau Bucureşti.
DISTRIBUIE
Comenteaza
