Acte semnate de Matei Corvin şi Mihai Viteazu, expuse la 90 de ani de Arhivă Naţională

Arhivele Naţionale clujene şi-au deschis ieri, în cadrul Palatului Clujana, cel de-al doilea sediu, cu ocazia împlinirii a 90 de ani de la înfiinţare.

Arhivele Naţionale din Cluj sunt cel mai mare depozit de documente din Transilvania. Aici se regăsesc primele atestări documentare ale localităţilor din zona Ardealului, precum şi primele recensăminte sau arbori genealogici ai celor mai vechi familii nobiliare. După opt ani de renovări, Arhivele Naţionale au reuşit ieri să inaugureze laboratorul de restaurare a documentelor şi noile săli de depozitare a uriaşului fond arhivistic în Palatul Clujana, o locaţie aprobată prin decizia guvernului şi la insistenţele ministrului de Interne de la acea dată, Ioan Rus.

De altfel, Rus a fost invitat să taie panglica alături de prefectul în funcţie, Florin Stamatian. “Sper ca Arhivele Naţionale să adăpostească în continuare, în noul sediu, rezerva de adevăr a acestui popor. Şi să descoperim în această rezervă de adevăr şi soluţii, nu doar lucruri care duc la conflicte”, a spus Ioan Rus. Directorul Arhivelor, istoricul Ioan Drăgan, a prezentat realizarea unor laboratoare pentru salvarea documentelor vechi atacate de boala hârtiei. Echiparea lor s-a făcut cu bani provenind de la Arhivele landului Baden-Württemberg şi Institutul de Istorie a Şvabilor din Tübingen, Germania. Colaborarea româno-germană a adus la Cluj posibilitatea ambalării a peste 600 de metri liniari de arhivă în mape neacide, un aspirator de praf de arhivă care permite curăţarea de bacterii şi impurităţi a documentelor de sute de ani aflate în pericolul de a se sfărâma.

Serbarea 90 de ani de activitate arhivistică la Cluj a prilejuit şi deschiderea unei expoziţii-comoară cu documente din colecţia istorică. În holul Palatului Clujana au putut fi văzute arborele genealogic al familiei Banffy din Bonţida sau manuscrise armeneşti datând din anul 1200, actul cu semnătura olografă a lui Matei Corvin prin care clujenilor li se acordă dreptul de a vinde şi cumpăra sare (1481), donaţia lui Mihai Viteazu, pentru Cluj, a mai multor posesiuni din comitatul Solnocul Interior la 1600, precum şi Pronunciamentul de la Blaj din 1868 sau paşaportul lui George Bariţ din 1857. La eveniment au venit chestorul în rezervă Teodor Pop-Puşcaş, fostul prefect Vasile Soporan, generalul Aurel Litan, de la Inspectoratul Judeţean de Jandarmi, generalul Florinel Budişan, şeful Brigăzii Mobile de Jandarmi, chestorul Ioan Păcurar, şeful Inspectoratului Judeţean de Poliţie, arhivişti, cercetători şi istorici.