DISTRIBUIE
Poliţiştii din satele clujene se feresc să comenteze însă desfiinţarea posturilor comunale, anunţată de şeful Inspectoratului General de la Bucureşti.
Proiectul de restructurare propus la finalul săptămânii trecute de şeful Inspectoratului General al Poliţiei Române, chestor Liviu Popa, este bun, spun agenţii repartizaţi la posturile de poliţie din comunele Clujului. Proiectul presupune desfiinţarea Poliţiei rurale şi va fi anunţat în formă finală la mijlocul lunii februarie.
“Practic, se vrea comasarea a 5-6 comune într-un singur post care va funcţiona după modelul unei secţii de poliţie. Unde să existe departamente pentru cercetări ale micilor infracţiuni, echipaje de patrulare intercomunale. E mult mai bine dacă se ajunge la o astfel de formulă. Agenţii de la posturi trebuie să asigure permanenţa non-stop pentru că n-au înlocuitori. În noua variantă ar putea lucra în schimburi, să îşi ia liber”, crede agentul-şef Constantin Mandache, preşedintele sindicatului agenţiilor de poliţie, SNAP, filiala Cluj. Şeful agenţilor spune că în unele localităţi poliţiştii nu şi-au putut lua nicio zi liberă timp de un an. “Stătea maşina de poliţie parcată în faţa postului pentru că nu se poate face patrulare în caz că se întâmplă ceva”, adaugă Mandache.
Modelul comasării mai multor posturi rurale nu apare pentru prima dată ca formă de restructurare a sistemului poliţienesc din teritoriu. În noiembrie 2009, mai multe posturi de poliţie din judeţul Satu Mare au început un proiect pilot, stopat însă din lipsă de combustibil care să permită patrularea, cu toate că statisticile au arătat o marjă sporită a cazurilor de criminalitate constatate de poliţişti. “Acolo unde exista un singur poliţist pe post, se ajungea ca acesta să lucreze chiar şi opt luni fără pauză. Am pus în aplicare programul în noiembrie 2009, iar în şase luni s-a dovedit viabil, fiind preluat în mai multe judeţe din ţară. Din lipsă de benzină şi din cauza maşinilor care necesită mereu reparaţii, s-a renunţat”, a explicat, în cadrul unei conferinţe de presă desfăşurate la Cluj, agentul Cosmin Andreica, şeful SNAP Satu Mare. Ceea ce propune şeful IGPR pare să urmeze aceeaşi linie a formării de centre de cercetare zonale. Potrivit proiectului, 2.834 de posturi de poliţie comunale ar trebui să fie desfiinţate, urmând să fie comasate în secţii.
“Este o reformare atât din perspectivă structurală, cât şi funcţională a poliţiei. Vorbim despre reînfiinţarea unor structuri, cum ar fi sectoristul, vorbim despre dezvoltarea unor concepte care să aducă mai multă eficienţă”, a declarat chestorul Popa. El a mai spus că reorganizarea nu va însemna reduceri de personal sau reduceri salariale şi a apreciat drept “un lux” cheltuielile de întreţinere a posturilor din localităţi în care există chiar şi 700 de locuitori. Şeful IGPR a citat şi un studiu efectuat în rândul lucrătorilor din posturile de poliţie comunale, potrivit căruia 86% dintre aceştia ar fi de acord cu desfiinţarea lor, pe motiv că în multe comune nu există dispensare şi şcoli, ceea ce face imposibilă mutarea alături de familie. Actualmente, la nivelul judeţului Cluj există 75 de posturi de poliţie comunale unde cei doi poliţişti arondaţi (în unele cazuri, un singur adjunct sau şef de post - n.red.) trebuie să deservească până şi 15 sate şi cătune, mai ales în zonele de munte. Este, spre exemplu, cazul postului de poliţie Negreni, care are în raza de competenţă satele Bucea şi Prelucele şi cătunele Lac, Osoiele, Căprătoi, Precup, Culmea Bucii, Ruptură, Dealu Mare, Valea Negrii, Osoi, Frîntură, Bogomir şi Făneşti. Niciunul dintre şefii de posturi de poliţie contactaţi nu a dorit să-şi exprime o părere privitoare la posibila desfiinţare, afirmând că nu cunoaşte problema decât din ziare sau că singurii în măsură să dea relaţii sunt superiorii lor de la judeţ.
“Practic, se vrea comasarea a 5-6 comune într-un singur post care va funcţiona după modelul unei secţii de poliţie. Unde să existe departamente pentru cercetări ale micilor infracţiuni, echipaje de patrulare intercomunale. E mult mai bine dacă se ajunge la o astfel de formulă. Agenţii de la posturi trebuie să asigure permanenţa non-stop pentru că n-au înlocuitori. În noua variantă ar putea lucra în schimburi, să îşi ia liber”, crede agentul-şef Constantin Mandache, preşedintele sindicatului agenţiilor de poliţie, SNAP, filiala Cluj. Şeful agenţilor spune că în unele localităţi poliţiştii nu şi-au putut lua nicio zi liberă timp de un an. “Stătea maşina de poliţie parcată în faţa postului pentru că nu se poate face patrulare în caz că se întâmplă ceva”, adaugă Mandache.
Modelul comasării mai multor posturi rurale nu apare pentru prima dată ca formă de restructurare a sistemului poliţienesc din teritoriu. În noiembrie 2009, mai multe posturi de poliţie din judeţul Satu Mare au început un proiect pilot, stopat însă din lipsă de combustibil care să permită patrularea, cu toate că statisticile au arătat o marjă sporită a cazurilor de criminalitate constatate de poliţişti. “Acolo unde exista un singur poliţist pe post, se ajungea ca acesta să lucreze chiar şi opt luni fără pauză. Am pus în aplicare programul în noiembrie 2009, iar în şase luni s-a dovedit viabil, fiind preluat în mai multe judeţe din ţară. Din lipsă de benzină şi din cauza maşinilor care necesită mereu reparaţii, s-a renunţat”, a explicat, în cadrul unei conferinţe de presă desfăşurate la Cluj, agentul Cosmin Andreica, şeful SNAP Satu Mare. Ceea ce propune şeful IGPR pare să urmeze aceeaşi linie a formării de centre de cercetare zonale. Potrivit proiectului, 2.834 de posturi de poliţie comunale ar trebui să fie desfiinţate, urmând să fie comasate în secţii.
“Este o reformare atât din perspectivă structurală, cât şi funcţională a poliţiei. Vorbim despre reînfiinţarea unor structuri, cum ar fi sectoristul, vorbim despre dezvoltarea unor concepte care să aducă mai multă eficienţă”, a declarat chestorul Popa. El a mai spus că reorganizarea nu va însemna reduceri de personal sau reduceri salariale şi a apreciat drept “un lux” cheltuielile de întreţinere a posturilor din localităţi în care există chiar şi 700 de locuitori. Şeful IGPR a citat şi un studiu efectuat în rândul lucrătorilor din posturile de poliţie comunale, potrivit căruia 86% dintre aceştia ar fi de acord cu desfiinţarea lor, pe motiv că în multe comune nu există dispensare şi şcoli, ceea ce face imposibilă mutarea alături de familie. Actualmente, la nivelul judeţului Cluj există 75 de posturi de poliţie comunale unde cei doi poliţişti arondaţi (în unele cazuri, un singur adjunct sau şef de post - n.red.) trebuie să deservească până şi 15 sate şi cătune, mai ales în zonele de munte. Este, spre exemplu, cazul postului de poliţie Negreni, care are în raza de competenţă satele Bucea şi Prelucele şi cătunele Lac, Osoiele, Căprătoi, Precup, Culmea Bucii, Ruptură, Dealu Mare, Valea Negrii, Osoi, Frîntură, Bogomir şi Făneşti. Niciunul dintre şefii de posturi de poliţie contactaţi nu a dorit să-şi exprime o părere privitoare la posibila desfiinţare, afirmând că nu cunoaşte problema decât din ziare sau că singurii în măsură să dea relaţii sunt superiorii lor de la judeţ.
DISTRIBUIE
Comenteaza
