Adio Schengen. Aderarea României, amânată pentru o dată neprecizată
Preşedinţia poloneză a UE a anunţat că două state au făcut imposibilă adoptarea unei decizii privind Schengen, arătând că România şi Bulgaria au primit promisiunea, la data aderării la UE, că dacă îndeplinesc condiţiile necesare vor fi admise în Schengen, însă "promisiunea a fost încălcată".
"Astăzi, două state membre au făcut imposibilă adoptarea unei decizii privind extinderea Schengen. Acest lucru ne duce la o concluzie tristă în privinţa încrederii reciproce între statele membre", a declarat Jerzy Miller, ministrul polonez de Interne, joi, la Bruxelles.
"La data semnării Tratatului de aderare, România şi Bulgaria au primit promisiunea că, dacă îndeplinesc condiţiile necesare, vor fi admise în Spaţiul Schengen. Ştim din aprilie că au îndeplinit condiţiile. Azi, promisiunea a fost încălcată", a mai spus ministrul polonez.
Preşedinţia poloneză a avut întâlniri separate cu reprezentanţii Olandei şi Finlandei şi urmează să prezinte în scurt timp o declaraţie oficială privind discuţiile din Consiliul JAI pe aderarea României şi Bulgariei la Schengen.
Surse europene declarau, joi dimineaţă, pentru MEDIAFAX că preşedinţia poloneză a UE ar urma să amâne, în Consiliul JAI, votul privind eventuala aderare a României şi Bulgariei la Spaţiul Schengen, în lipsa unui consens al statelor membre, evitând astfel o decizie negativă.
Sursele citate au mai spus că, dacă joi nu va avea loc un vot, subiectul aderării va fi introdus pe ordinea de zi a viitorului Consiliu European, de la jumătatea lunii octombrie. Procedural, introducerea pe ordinea de zi se poate cere inclusiv în ziua Consiliului de către oricare dintre statele interesate - în acest caz România sau Bulgaria - sau de preşedinţia poloneză.
Discuţiile în Consiliul European nu se vor încheia cu o decizie formală, ci vor constitui doar o dezbatere politică profundă, în vederea găsirii consensului necesar. Pe această bază, preşedinţia UE poate decide reintroducerea pe agenda unui viitor Consiliu JAI a chestiunii aderării la Schengen, în vederea formalizării consensului.
Consiliul JAI a luat în discuţie, joi, varianta de compromis - aceea a aderării în trepte a României şi Bulgariei la Schengen.
Guvernul olandez a anunţat, la 16 septembrie, că se va opune chiar şi aderării parţiale a României şi Bulgariei la Schengen. "În numele Olandei, vom spune «nu» la reuniunea prevăzută săptămâna viitoare la Bruxelles", a explicat, la acea dată, o purtătoare de cuvânt a Guvernului olandez. Ulterior, şi Finlanda a decis să se opună.
Preşedintele Traian Băsescu a declarat, miercuri seară, la TVR, că, dacă Olanda îşi menţine poziţia la Consiliul JAI de joi, speră ca subiectul să se afle pe ordinea de zi a Consiliului din octombrie la care participă şefii de stat şi guvern, "pentru că nu putem lăsa arbitrarul să funcţioneze".
"Vom vedea mâine. Eu sper ca, în cazul în care Olanda îşi menţine poziţia mâine (joi - n.r.) să avem subiectul pe ordinea de zi în Consiliul din octombrie, la care participă şefii de stat şi de guvern, pentru că nu putem lăsa arbitrarul să funcţioneze. Guvernul olandez este într-o situaţie dificilă, este susţinut din parlament de o grupare de extremă-dreaptă, antieuropeană şi antiimigraţie, iar problemele interne ale unei ţări, fie ea şi un contributor la bugetul Uniunii, cum este Olanda, nu pot să afecteze nici solidaritatea, nici evoluţia către integrare a statelor care au îndeplinit condiţiile", a declarat Traian Băsescu.
El a fost întrebat despre posibilitatea ca, la Consiliul JAI de joi, să nu existe o decizie în ceea ce priveşte intrarea României în spaţiul Schengen.
"Noi am îndeplinit condiţiile de aderare la spaţiul Schengen. Sigur, avem probleme, cu justiţia, cu frontiera, cu multe, ne zbatem să le rezolvăm, dar acestea sunt în partea politică şi nu în criteriile tehnice de aderare la spaţiul Schengen. Sigur, te poţi aştepta la un guvern susţinut de o fracţiune extremistă, de extremă-dreaptă, antieuropeană să aibă şi astfel de poziţii, dar guvernul olandez trebuie să înţelegă că nu poate fi sacrificată politica de consolidare a UE de dragul unor extremişti", a mai spus şeful statului.
