Amnesty International şi discriminarea de la Pata Rât

Amnesty International şi discriminarea de la Pata Rât
Suspiciunile privind existenţa unei închisori CIA în România, discriminarea romilor, inclusiv a celor de la Pata Rât, dar şi a minorităţilor sexuale sunt analizate în partea dedicată României din raportul Amnesty International pe 2014.

 

Numele României apare în raportul Amnesty în legătură cu raportul Senatului american privind CIA din decembrie, care, în forma completă, necenzurată, ar menţiona România, alături de Polonia şi Lituania, printre ţările europene care ar fi găzduit închisori secrete ale agenţiei de spionaj americane în perioada 2001-2009, potrivit Washington Post.

Raportul mai face referire la declaraţia fostului şef al SIE Ioan Talpeş, dată în urma publicării raportului, spunându-se că acesta ar fi confirmat că România a cooperat cu CIA pentru stabilirea unei închisori în ţară în 2002. Deşi a catalogat raportul Senatului SUA drept un fals, Talpeş a confirmat, într-un interviu la Adevărul Live, că "a existat o cooperare dupa 11 septembrie", precizând că "e posibil să fi fost o locaţie sau două", între care "este una în care ar fi fost aduşi deţinuţi", conform Mediafax.

O parte importantă din capitolul dedicat României din raport priveşte discriminarea romilor, organizaţia internaţională amintind de discursul stigmatizant al oficialilor, dar şi de faptul că, în februarie anul trecut, fostul preşedinte Traian Băsescu a fost amendat de Consiliul Naţional pentru Combaterea Discriminării (CNCD) pentru afirmaţiile făcute vizavi de romi în timpul unei vizite în Slovenia, în 2010. Băsescu a fost amnedat cu 600 de lei pentru declaraţi conform căreia, dintre romii nomazi, "foarte puţini vor să muncească" şi "mulţi dintre ei, în mod tradiţional, trăiesc din ce fură".

Pe acelaşi subiect, se mai aminteşte că, în iulie, Curtea de Apel Cluj-Napoca a decis că Guvernul trebuie să termine investiţiile în satul mureşean Hădăreni, unde, în conflictul interetnic din 1993, au murit trei romi şi au fost distruse mai multe locuinţe ale romilor. Guvernul s-a angajat în 2005 în faţa CEDO să reconstruiască locuinţele romilor şi să facă unele investiţii în localitatea, între 2006 şi 2008, obiectivele asumate nefiind nici până în prezent realizate în totalitate.

În septembrie 2013, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a decis definitiv să menţină amenda de 6.000 de lei dată de CNCD primarului din Baia Mare, Cătălin Cherecheş, pentru ridicarea unui zid care separa aşezări ale romilor de restul oraşului. Autorităţile locale au continuat să evacueze forţat comunităţile de romi, unele fiind relocate în condiţii inadecvate şi de segregare, în timp ce altora nu li s-a oferit vreo alternativă, mai spune raportul Amnesty.

Sunt amintite evacuările din Baia Mare, unde câteva sute de romi din zona Craica au fost mutaţi, în 2012, în spaţii ce au aparţinut combinatului dezafectat Cuprom, şi de la Cluj, unde 300 de romi au fost mutaţi din centrul oraşului lângă o groapă de gunoi. Tribunalul Cluj a decis, în decembrie 2013, ca administraţia locală din Cluj-Napoca să achite câte 2.000 de euro unui număr de 200 de romi care au fost mutaţi lângă rampa de gunoi de la Pata Rât şi să le ofere locuinţe adecvate.

În octombrie 2014, Curtea de Apel Cluj, căreia i-a fost înaintată contestaţia municipalităţii, a retrimis cazul la tribunal, motivând că trebuie judecat din perspectiva legii civile, mai degrabă decât a celei administrative, pentru că municipalitatea a acţionat în calitate de proprietar al terenului mai degrabă decât în cea de autoritate publică. Cazul este în continuare judecat.

În România mai persistă încercările de restricţionare a accesului femeilor la procedura legală de avort, potrivit raportului care citează semnalări ale unor ONG-uri locale şi internaţionale. Printre restricţii, ar fi consilierea obligatorie sau subiectivă, refuzul unor medici şi lipsa informaţiilor necesare. Raportul anual elaborat de Amnesty International analizează situaţia drepturilor omului în 160 de ţări, în cursul anului 2014.

loading...
Comenteaza