Andrei Pleşu către studenţi: „E ridicol să te îndrăgosteşti de Crin Antonescu”

Andrei Pleşu a susţinut o prelegere studenţilor de la Facultatea de Ştiinţe Politice, Administrative şi ale Comunicării în cadrul celui de-al IX-lea Simpozion Naţional de Jurnalism. La manifestare au luat parte câteva sute de persoane, studenţi, dar şi profesori ai instituţiei de învăţământ, Pleşu a încercat să le creioneze viitorilor jurnalişti calităţile pe care ar trebui să le aibă şi, totodată, i-a îndemnat să nu se „mişte în sfera politicului cu iubiri, ură" şi să aibă obiectivitatea ca aspiraţie.

„Există un columnist de la New York Times, David Brooks, care a vorbit îndelung despre obiectivitate şi că nu suntem obiectivi, dar obiectivitatea trebuie să fie ca virtute, să fie acolo undeva un orizont şi să aspiri la ea. Ea nu există, dar e bună ca reper, ca aspiraţie, produce ceva. David Brooks recunoaşte că, obiectiv vorbind, obiectivitatea nu există. Obiectivitatea nu e posibilă, dar subiectivismul e îngăduit în anumite condiţii: independenţă, neafiliere, bună-credinţă, respect pentru adevăr mai mult decât pentru prietenii politici şi bună creştere. Dacă astea lipsesc, subiectivismul o ia razna", a explicat Pleşu, în faţa studenţilor. Totodată, scriitorul s-a referit şi la altă tendinţă. „Am suferit înainte de 1989 de interdicţia informaţiei şi era o plăcere să cauţi în mod subversiv informaţia, să faci rost de câte un ziar străin, să asculţi Europa liberă pe burtă cu perna în cap, să te informezi. Acum trăim fenomenul invers. Suntem într-o stare de obezitate informaţională", le-a spus Pleşu studenţilor.

El a atras atenţia asupra lipsei calităţii ştirilor. „ Este un exces de cantitate, nu poate un om normal să înghită tot ce se întâmplă tot ce se întâmplă pe glob. Nu am puterea să absorb tot. Predomină o formă de negativitate, fiindcă informaţia de entertainment şi de rating este informaţia nasoală, trebuie să afli lucruri neplăcute şi aflând atâtea nu ţi se mai par aşa de neplăcute. Urmează un fel de moarte termică a participării, a curiozităţii, a empatiei: ai văzut atâtea drăcii că nu te mai impresionează. Apare şi o dispariţie a ierarhiei informaţiei, într-o singură emisiune de ştiri, într-un sfert de oră ai informaţii despre Barosso, Becali şi Oana Zăvoranu. Nu mai e clar ce e mai important, la ce trebuie să fii atent, nu mai există fenomenul atenţiei", a adăugat Pleşu, care consideră că din presa românească a dispărut politeţea. „Mai cred că ne lipseşte în mod grav politeţea. Este o virtute esenţială în orice act de comunicare şi care în presa noastră lipseşte, asta se vede mai ales prin faptul că într-o televiziune rare sunt momentele în care nu vorbesc toţi odată şi în care moderatorul sau moderatorul încearcă să facă ordine, fără succes şi intră şi în corul celor care creează haosul cu pricina", a adăugat scriitorul. El le-a explicat studenţilor că jurnaliştii trebuie să aibă cultură generală. „Un gazetar trebuie să ştie multe. E una din ultimele meserii care a păstrat un subtext, o exigenţă de enciclopedie, trebuie să te pricepi, să ai urechea formată, nu să ştii doar domeniul în care de obicei te manifeşti, deşi la noi nu există gazetari ai unui domeniu, sunt câţiva analişti economici, dar la o adică toată lumea se pricepe la economie. Dacă tot te pricepi, dacă tot te pronunţi, e bine să ai un orizont de lectură şi de informaţie care să îţi dea dreptul să te pronunţi util", a continuat Pleşu.

El a sfătuit viitorilor jurnalişti să trateze fără patos domeniul politicului. „Acesta nu este un domeniu al absolutului, e un domeniul al relativului existenţial. Prin urmare nefiind un domeniu al absolutului, este o aberaţie să te mişti în sfera politicului cu iubiri, ură. E ridicol să te îndrăgosteşti de Crin Antonescu, e ridicol să te îndrăgosteşti şi de Traian Băsescu. Oamenii care vorbesc ca nişte îndrăgostiţi pentru mine sunt descalificaţi; or, e plin de iubire şi de ură în perisajul nostru. Oamenii nu vorbesc despre unul sau altul dintre politicieni cu simţul relativităţii. Aştia vin şi trec. Nu vă îndrăgostiţi în politică, luaţi lucrurile aşa cum sunt, fără patos, aveţi voie să optaţi într-o direcţie sau alta, dar fără lacrimi, suspine, fălci încleştate!", a explicat Pleşu. Totodată, el a atras atenţia asupra modelelor tinerilor jurnalişti. „Ca să ajungi Andreea Marin sau Răduleasca nu trebuie neapărat să faci jurnalism. Există alte procedee. Poţi să îţi iei orice model vrei şi orice model este mai bun decât niciun model, dar dacă tot îţi iei un model, ia-ţi unul de neatins. Modele din astea care se pot realiza în două zile sau în trei nopţi nu sunt modele. Alegeţi-vă modele supreme! Spuneţi: vreau să fiu măcar Brunea-Fox. Vă sfătuiesc să vă alegeţi cu mare parcimonie modelele şi dacă se poate să le luaţi chiar din sfera jurnalismului de top", a adăugat filozoful. El este profund dezamăgit de tabloidizarea presei quality. „E un lucru supărător. Eu citesc ziarele online, din cauza asta, de multe ori, n-am în mână obiectul pe hârtie. Din cauza asta, când l-am avut în mână am fost şocat şi mă refer la ziare mari, la Adevărul, Evenimentul Zilei. Arată ca revista Bild din Germania, care este o revistă populară, un Cancan mai bun. Există probabil o exigenţă a ratingului, o nevoie de a capta cât mai mult public. Nu e vorba numai de faptul că apar ştiri de tip tabloid, dar înfăţişarea vizuală a obiectului de tip tabloid, cu culori multe, cu un fel de a gândi grafic. Nu ştiu cum se poate opri acest fenoment eu dau exemplul ziarelor mari din străinătate care nu au nevoie de aceste cârje, care se vând în continuare", a conchis scriitorul.