Arde Ţara Moţilor: revolta de la Abrud a continuat în forţă la Câmpeni

Sute de moţi din Alba, Cluj, Hunedoara, Arad şi Timişoara s-au adunat ieri, în haine populare, cu tulnice şi cântece patriotice în faţa statuii lui Avram Iancu din Câmpeni, ca să apere onoarea eroului.

După acţiunea de luni de la Abrud, prin care moţii condamnau gestul lui Csibi Barna de a "spânzura" la Miercurea Ciuc un manechin cu chipul lui Avram Iancu, oraşul Câmpeni s-a mobilizat ieri cu şi mai mare vervă. Deşi a fost anunţat ca "miting paşnic", evenimentul a fost condimentat din plin cu reproşuri aduse etnicilor maghiari şi chiar cu huiduieli, la adresa unui parlamentar local.

Vitrinele şi gardurile au fost împânzite cu afişe care chemau la un "miting paşnic de condamnare a mişcării iredentiste maghiare". La ora anunţată s-au strâns în faţa statuii lui Avram Iancu din oraş câteva sute de oameni. Au venit flăcăi în strai popular călare pe cai, tulnicărese şi oameni cu fulare tricolore la gât şi câteva pancarte. "Nu suntem şovini, dar cerem respect", scria pe una dintre ele. "Nu băiatul e de vină, el e doar un manipulant, vinovaţi sunt cei din spatele lui. E ca şi cum am face şi noi acelaşi lucru cu Lajos Kossuth, la Timişoara", a declarat Constantin Ioan Gomboş, care a venit tocmai de la Timişoara, în numele Asociaţiei Avram Iancu şi al militarilor în rezervă de acolo. "Am venit să apăr un simbol naţional, pe Avram Iancu, de care nimeni să nu îşi bată joc!", a spus protestatarul.

"Noi nu protestăm, venim împreună pentru faptele unui netrebnic care a avut îndrăzneala să îl spânzure pe Craiul Munţilor şi Sfântul Ardealului", a spus Ioan Birău, preot militar şi general în rezervă, de la Ţebea, membru al Asociaţiei Avram Iancu, filiala Brad. "Detaşarea lui Csibi Barna la noi e o problemă cu două tăişuri. Acest om poate să păţească orice şi apoi se va zice că moţii i-au făcut-o", a spus Nicolae Iuga, preşedintele filialei.

Oraşul Câmpeni nu a mai văzut de mult o acţiune de o asemenea amploare. "Noi ştim să ne ridicăm doar când ni se răsuceşte cuţitul în rană, suntem prea răbdurii", a mărturisit primarul Ioan Călin Andreş. Şomajul în zonă este în jur de 8% din populaţie şi edilul crede că doar exploatarea de la Roşia Montană i-ar salva economic oraşul.

Protestul a început cu intonarea imnului României şi cu un moment de reculegere în memoria victimelor din Japonia. A urmat Marşul lui Iancu şi un "recital" la tulnic. "Domnilor politicieni, ruşine să vă fie pentru că lăsaţi aceste lucruri cu bună ştiinţă să se întâmple în România anului 2011!", a rostit la microfon primarul din Câmpeni. "Viaţa ne-a învăţat că între români şi unguri nu există disensiuni, şi, dacă sunt, acestea sunt alimentate. Lăsaţi-ne să trăim în pace!", a încheiat edilul. Nu au lipsit intonările de poezii, iar Nicolae Furdui Iancu a cutremurat adunarea cu cântecul "În munţii Abrudului". Au vorbit apoi preşedinţii filialelor ce poartă numele lui Avram Iancu din zona Apusenilor. Aceştia au pomenit episoade istorice care îi au ca eroi pe maghiarii din Transilvania. A fost înfierat un manual de istorie a României "făcut la Budapesta". S-a propus ca toţi să poarte în piept chipul lui Iancu până când "nemernicul de la Miercurea Ciuc" va fi pedepsit. "Maghiarii nu ne-au spus niciodată «iertaţi-ne!», dar au cerut să le uităm crimele. Noi nu am uitat, dar tăcem", a spus profesoara Georgeta Ciobotă, din Alba Iulia.

Anunţarea la microfon a deputatului PDL de Alba Corneliu Olar a stârnit huiduieli. Oamenii îl acuzau că nu a avut o poziţie fermă faţă de incidentul de la Miercurea Ciuc, dar şi de nerealizările actualei guvernări. "Am depus două interpelări pe tema asta în parlament. Am dus steagul României şi în Ungaria", s-a justificat parlamentarul la microfon. Acţiunea s-a încheiat cu intervenţia profesorului Victor Bercea, preşedintele filialei clujene a Asociaţiei Avram Iancu. El a propus depunerea unui denunţ penal pentru Csibi Barna, idee aprobată în unanimitate.

Reabilitarea Mocăniţei, în Proclamaţia de la Câmpeni

Protestatarii au elaborat Proclamaţia de la Câmpeni, pe care o vor trimite parlamentului, guvernului şi preşedinţiei, în care cer "să se dezică şi să condamne cu promptitudine tot ce aduce atingere integrităţii Statului român". Moţii vor şi să se pună un accent mai mare pe cunoaşterea geografiei şi istoriei României în şcoli, dar exclusiv în limba română. Altă dorinţă este ca guvernanţii să se ocupe şi de dezvoltarea economică şi socială a arealului Munţilor Apuseni şi, de asemenea, să se repare şi să se pună în circulaţie trenul Mocăniţa, pe traseul Turda - Câmpeni - Abrud, "ca o perlă a Văii Arieşului".