Arhiva de folclor trece pe digital

Roadele muncii de peste 80 de ani a cercetătorilor Institutului de Folclor din Cluj-Napoca vor putea fi salvate şi valorificate datorită proiectului E-Arhiva, prin care se digitalizează întregul patrimoniu deţinut aici.

Proiectul are o perioadă de implementare de şase luni şi se derulează între 30 iunie şi 29 decembrie 2010. Pe lângă eficientizarea gestionării materialelor din arhivă prin digitalizarea loc, E-Arhiva îşi mai propune găsirea unor facilităţi de finanţare prin proiecte, precum şi promovarea imaginii institutului în rândul publicului larg. Instituţia are în patrimoniu materiale etnografice culese de-a lungul deceniilor din toate zonele ţării, inclusiv din Basarabia, Transnistria şi Bucovina de Nord. Cercetătorii urmează să transfere pe suport digital 750.000 de documente, 2.700 de benzi magnetice şi 1.000 de casete audio, precum şi 3.000 de fotografii şi negative.

“Era mare nevoie ca digitalizarea benzilor de magnetofon să se facă acum, cât de repede, altfel s-ar fi deteriorat şi informaţia stocată pe ele s-ar fi pierdut. Am reuşit să achiziţionăm prin acest proiect echipament în valoare de 40.000 de euro”, a precizat Liviu Pop, asistent cercetare în cadrul Institutului de Folclor. Valoarea totală a proiectului este de 288.876 lei, acesta fiind cofinanţat prin Fondul European de Dezvoltare Regională în calitate de Organism Intermediar pentru Axa prioritară 2 - Cercetare, Dezvoltare Tehnologică şi Inovare pentru Competitivitate. Un alt scop al proiectului este facilitarea accesului publicului la datele din arhivă. “Este un proiect similar cu realizarea bibliotecilor virtuale, prin care se transferă date în mediul virtual”, a explicat Ioan Cuceu, directorul institutului şi coordonator al proiectului.

Arhiva a fost înfiinţată în 1930 şi “a supravieţuit miraculos multor încercări istorice, de la război la comunism şi chiar anii de după 89”, a specificat Cuceu. “Timp de 20 de ani am înaintat cereri şi memorii Academiei Române pentru a ne sprijini demersuri necesare cum ar fi această digitalizare a patrimoniului. Mă bucur că măcar acum, când sunt aproape la sfârşitul carierei mele de cercetător, pot să anunţ că am găsit calea să salvăm arhiva institutului şi munca predecesorilor, datorită Uniunii Europene”, a declarat directorul institutului.