Aventură clujeană în Antarctica, pe urmele lui Racoviţă

Doi clujeni s-au întors de curând dintr-o expediţie fabuloasă care i-a dus până în Antarctica, printre gheţari, balene şi pinguini prietenoşi, în peisaje din altă lume.

Aventura i-a costat 15 ani de zbatere pentru finanţare şi se va concretiza într-un documentar biografic despre Emil Racoviţă, savantul extraordinar despre care unii clujeni ştiu doar că "o stradă spre Belvedere" îi poartă numele.

Ideea unei expediţii cinematografice care să parcurgă drumul lui Emil Racoviţă, din satul natal Şorăneşti în Antarctica, poposind prin peşterile din Apuseni, la Institutul Oceanografic din Banylus sur Mer, Sorbona (Paris), Antwerp (Belgia), Ţara de Foc (Argentina şi Chile) şi Mallorca (Spania), s-a născut în 1997.

"Lumea a sărbătorit atunci prima mare expediţie în Antarctica, numită Belgica, după velierul legendar care a dus fiii a 5 naţiuni în Antarctica necunoscută. Erau acolo renumiţi cercetători antarctici şi arctici, erau belgieni, norvegieni, polonezi, un american şi un român", povesteşte regizorul Gabor Xantus, de la TVR şi conferenţiar la UBB, iniţiatorul şi realizatorul proiectului. Pentru că toate marile naţiuni serbau cu mare fast aniversarea, clujeanul şi fiul său, cineastul documentarist drd. Aron Xantus, ulterior co-producător şi director de imagine al expediţiei, s-au gândit să realizeze un documentar despre Emil Racoviţă, cel care a fost biolog şi fotograf al Belgicăi. "Nu am găsit parteneri. Toate celelalte naţiuni au găsit calea să-i comemoreze pe eroii care au iernat prima dată în istoria omenirii în Antarctica, iar noi ne-am mulţumit cu nişte broşuri în tiraj redus", a adăugat regizorul cu amărăciune.

În anii care au urmat au făcut cereri peste cereri, au primit refuzuri sau, şi mai umilitor, promisiuni deşarte. Au făcut chiar şi un sondaj televizat. "Întrebam oameni prin Cluj ce ştiu despre Racoviţă. Puţini au ştiut, mulţi nu au auzit de el, iar cele mai multe răspunsuri au fost că e o stradă ce duce spre Belvedere", a rezumat Xantus. Toate acestea i-au impulsionat şi mai mult, astfel încât în 2010 au prezentat în numele fundaţiei Terra Incognita( pe care au iniţiat-o în acest context) proiectul producătorului actual, Fundaţia Arte Vizuale, li s-a alăturat National Geografic România ca susţinător ştiinţific al proiectului şi au câştigat un concurs de finanţare la Consiliul Naţional al Cinematografiei. Printre finanţatori s-au mai numărat TVR (de la care clujenii spun că mai aşteaptă încă finanţarea promisă), The Media Partnership, Nikon, Universitatea Babeş-Bolyai, expediţia desfăşurându-se sub înaltul patronaj al Academiei Române şi cu sprijinul TVR Cluj. Au mai contribuit ca parteneri Institutul de Speologie "Emil Racoviţă", Institutul de Cercetări Polare, Belgica Society, New Belgica Organization, iar ca parteneri media National Georgrafic, Discovery Channel, WVF - World Wide Fund for Nature, The Explorer şi Clubul Rotary.

 

Celor doi clujeni li s-au alăturat în echipă Cristian Lascu, speolog, scafandru, fotograf şi redactor-şef la National Geografic România, producătorul Vivi Drăgan Vasile, producătorul executiv Ana Boariu şi consultantul ştiinţific principal Iosif Viehman şi au demarat în toamna lui 2011 expediţia în Antarctica.

Echipajul propriu-zis, alcătuit din cei doi clujeni, precum şi Cristian Lascu şi Ana Boariu, a călătorit cu avionul pe traseul Cluj-Napoca - Frankfurt - Buenos Aires - Ushuaia (Argentina). Aici s-au îmbarcat pe vasul Plancius, care face asemenea călătorii mai degrabă ştiinţifice în Antarctica şi Arctica şi unde mai erau îmbarcaţi câteva zeci de cercetători şi fotografi din domeniu. "S-au entuziasmat să afle demersul nostru, ştiau de Belgica, vasul era plin de postere cu imagini din acea expediţie, însă nu ştiau de Racoviţă. A fost un nou imbold să îl facem cunoscut", a punctat Aron Xantus. "Vasul avea zodiacuri, bărci pneumatice care ne-au ajutat să trecem printre gheţari. Am avut şansa să facem 13 acostări, ca şi Belgica. Punctul culminant a fost un moment la care nu am sperat, să punem piciorul şi camera de filmat pe Insula Cobălcescu, mică, sălbatică şi bogată în vietăţi, denumită de Racoviţă după profesorul său de geografie", a spus Gabor Xantus, amintindu-şi că o balenă s-a apropiat de barca lor la mai puţin de 15 metri.

Românii s-au concentrat asupra reconstituirii călătoriei Belgicăi, au filmat fauna, focile, coloniile de pinguini, de foci, lei de mare, vegetaţia subacvatică absolut terifiantă şi incredibil de bogată. Au avut experienţe fantastice în lumea gheţurilor: au găsit gheaţă de mii de ani vechime, au ieşit în colonii de pinguini, au descoperit animale fără frică de om, care se apropiau curioase de ei şi împingeau cu ciocul stativele aparatelor. "E o senzaţie ireală să te afli în mijlocul unei colonii de pinguini şi, în loc ca tu să încerci să te apropii de un animal, el să vină la tine", îşi aminteşte directorul de imagine. "Am luat cu noi vin roşu din Argentina, dar pur şi simplu nu am putut să îl bem acolo. Nu ne-am putut explica de ce, e un fenomen fiziologic bizar", a adăugat Gabor Xantus. "Parcă eram pe altă planetă. Nimic din ce ştiam despre lumea locuită nu se potrivea acolo. E ultimul paradis al omenirii", a rezumat Aron Xantus. "Puritatea dură şi duritatea pură sunt cele două epitete cu care am putea caracteriza locul. Acolo nu glumeşti nici cu marea, cu aisbergul, nici cu vremea care se schimbă dintr-un minut în minut şi nici cu puritatea care te obligă la un anumit respect faţă de mediu", a adăugat tatăl său. Au plecat respectând regula de aur a zonei, că "nu iei nimic, nici o pană de pasăre". Documentarul care va rezulta va avea 75 de minute, iar realizatorii săi nu ştiu încă unde va fi difuzat.

Foto: Aron Xantus, Emil Racoviţă