Avram Iancu, omagiat de mii de moţi la Mărişel

Clujenii care au participat la Sărbătoarea Crucii Iancului au depus coroane la statuia revoluţionarului, iar apoi au degustat renumitul "balmoş de Mărişel". Oamenii s-au distrat ascultând muzică populară şi şi-au putut face cumpărături. Unii au servit bere, ţuică, mici sau cartofi prăjiţi la tarabele improvizate.

Cei care au dorit să facă cumpărături au avut de unde alege la târgul organizat cu ocazia Sărbătorii Crucii Iancului. În timp ce micii sfârâiau pe grătare, iar mirosul le ajungea la naş, locuitorii din Mărişel şi-au cumpărat coase, sape, cizme de cauciuc, electronice, dar şi "înghetaţă londoneză". Unii dintre locuitori şi-au achiziţionat şi îmbrăcăminte nouă sau second-hand.

Câteva sute de locuitori din comună au luat parte şi la discursurile oficialităţilor, care şi-au amintit de luptele duse de moţi pentru a învinge trupele maghiare trimise să oprească mişcarea revoluţionară de la 1848. "S-a ţinut o slujbă religioasă şi s-au depus coroane de flori la crucea lui Avram Iancu. Avem şi un program folcloric bogat, care cuprinde artişti din zona Mărişelului, Ansamblul Cununa Transilvană, interpreţi din zona Bihorului, dar care o include şi pe interpreta de muzică populară Amalia Codoreanu Chindriş", a declarat Traian Mariş, primarul comunei Mărişel, cu privire la programul celei de-a 38-a ediţii a evenimentului.

"Ne dorim ca această sărbătoarea să fie mai mare decât cea de la Muntele Găina. Sperăm că în următorii ani o să reuşim acest lucru. Pe vremuri, bunicii noştrii se adunau aici la un târg al coasei. În 1924 s-a ridicat o cruce din lemn şi s-a făcut primul parastas pentru Avram Iancu. Apoi, în 1944, această cruce a fost înlocuită cu una de ciment, pe care au fost înscrise cuvintele lui Avram Iancu «Sau punem pumnii în dreptul furtunii sau pierim»", a povestit primarul Mariş. La manifestări au participat preşedintele Consiliului Judeţean (CJ), Alin Tişe, prefectul Clujului, Florin Stamatian, preşedintele PDL Cluj, Daniel Buda, deputatul PNL de Cluj, Horea Uioreanu, senatorii Mihail Hărdău şi Alexandru Cordoş, dar şi primarii localităţilor din zonă.

"Românul cinsteşte eroii neamului sau pe cei care şi-au dat sângele pentru libertate, pentru câştigarea unor drepturi. Aici, în această zonă avem ceva deosebit pentru că nu putem vorbi numai de Avram Iancu, Horea, Cloşca şi Crişan, ci trebuie să ne gândim la toţi care şi-au dat sângele pentru fiinţa naţională şi integritarea teritoriului românesc", a declarat prefectul Florin Stamatian. "Evenimentul de aici are o însemnătate deosebită. Pe de o parte, oamenii îşi cinstesc înaintaşii - pe cei care au luptat pentru independenţa acestor meleaguri, iar pe de altă parte, este un prilej prin care oamenii se întâlnesc, se distrează şi ascultă folclor", a spus Alin Tişe, preşedintele CJ Cluj.

Anuţa Roşu, o femeie de 58 de ani, şi-a amintit şi ea cum se cinstea memoria lui Avram Iancu în trecut. "Era bine pe vremuri la sărbătoare. Veneam cu prietenii. Se făcea slujbă, începea programul de muzică populară. Acum vin cu nepoţii. Tradiţia se păstrează", a spus femeia, adăugând că "asta e o serbare înainte de vremea coasei". Ana Stan, de 48 de ani, este o femeie cunoscută în Mărişel pentru balmoşul gustos pe care îl prepară. Ea este şi cea care le coordonează pe bucătăresele din comună în ziua Sărbătorii Crucii Iancului, astfel încât balmoşul să fie cu adevărat bun.

"Am făcut balmoş pentru vreo 400 de invitaţi. Reţeta este foarte grea. Balmoşul se prepară din smântână. Trebuie să pui smântâna să fiarbă şi când clocoteşte adaugi făină de mălai amestecată cu făină de grâu", a explicat tanti Ana, care de 26 de ani este invitată la fiecare ediţie a sărbătorii ca să prepare balmoşul pentru invitaţi de seamă, dar şi pentru simpli vizitatori. "Balmoşul trebuie amestecat încontinuu la foc mare. Eu de la 9 dimineaţa m-am apucat de treabă", a spus femeia, care crede că sărbătoarea a devenit " foarte frumoasă pentru că vine multă lume". "Anul ăsta am făcut 5.200 de sarmale pe care să le servim oamenilor", a precizat femeia.