Baniciu: “Povestea cu drepturile de autor m-a stresat mai mult decât criza”

Folkistul Mircea Baniciu a vorbit sâmbătă seară pentru ZIUA de CLUJ, după un concert care a adus multă voie bună la Septemberfest, despre cum l-a afectat proiectul de lege privind drepturile de autor, cum l-a “adoptat” Clujul, despre speranţele pe care le are vizavi de Phoenix sau despre muzica actuală.

Ce înseamnă Clujul pentru dvs.?
Unul dintre oraşele cele mai importante din punctul meu de vedere. E un oraş în care am avut numai bucurii şi numai succese, dezamăgiri mi-au păstrat alte zone. Aici mi-a fost bine întotdeauna. Cumva, în mijlocul Ardealului este un loc în care m-am simţit întotdeauna foarte bine. Am mulţi prieteni aici. În plus, atmosfera de aici mi se pare una mai prietenoasă, alta decât în alte zone. Publicul e mai şcolit, Clujul fiind un oraş studenţesc important, şi m-am adresat publicului de aici ca unui apropiat, ca unuia care m-a înţeles întotdeauna. Începând cu concertele Phoenix, şi, apoi, cu ani de zile de spectacole, Clujul a fost oraşul în care am avut săli pline şi trebuie să le mulţumesc tuturor acestor generaţii pentru asta.

Cum era înainte de 1989?
Cântam, de regulă, aici, la Sala Sporturilor, sau la Casa de Cultură a Studenţilor. Am fost şi oaspeţii vechiului stadion, cu Phoenix bineînţeles, atunci când ne permiteam încă să facem stadioane împreună. Locurile îmi sunt foarte cunoscute şi foarte apropiate. La câţi ani şi câte perioade am trecut având Clujul foarte aproape, am reuşit să şi cunosc o mare parte din oraş şi asta mă bucură. Vin aicea ca într-un oraş care m-a adoptat şi în care pot face nişte lucruri.

Aţi fost afectat de criză? Cum o simţiţi?
Nu, noi nu, întâmplător, pe noi nu ne-a afectat decât poate aşa, moral. Urmărind la televizor, nu foarte des, ce se întâmplă, toată nebunia asta ne stresează pe toţi. Povestea cu drepturile de autor m-a stresat mai mult decât criza. Am fost mai stresat de perioada în care au vrut să ne pună să stăm la cozi ca să ne plătim nu ştiu ce drepturi de autor, nu ştiu ce procente... M-am enervat puţin... Dar văd că lucrurile s-au reglementat puţin şi asta e o dovadă că se poate totuşi. N-am fost singur în protestul pe care l-am avut vizavi de ideea asta a guvernului.

Presupun că sunteţi întrebat de fiecare dată de Phoenix...
Da. Din păcate, legătura noastră este întreruptă. Se pare că, pe măsură ce lucrurile curg înainte, se desfăşoară invers, nu cum ar trebui să se desfăşoare, ci împotriva reunirii sau împotriva unui lucru firesc.

E un lucru pe care vi-l doriţi?
Nu, nu mi-l mai doresc, din cauză că am renunţat la această idee şi nu aş vrea să intrăm în amănunte.

Nu este dureros?
Este, dar eu merg pe ideea că aceste cântece se pot cânta şi lumea se bucură, chiar dacă nu mai suntem toţi pe scenă. Cel mai frumos ar fi să fim toţi, bineînţeles, dar dacă nu se poate, nu se poate, asta e.

Ce alţi artişti şi trupe vă plac?
Taxi, sunt prieteni bun cu Holografii, îmi plac Mircea Vintilă, Dinu Olăraşu, Mircea Rusu, Bere Gratis au idei frumoase. Sunt multe trupe bune şi care, din păcate, nu sunt suficient promovate din cauza producătorilor care-şi promovează marfa într-un fel nu întotdeauna fericit.

Mai au tinerii de azi şanse să se lanseze în muzică?
Mai puţine ca în perioada mea. Ei citesc mai puţin acum, urmăresc internetul. Sunt mult mai multe posibilităţi, de la studiouri, de la instrumente, tot ceea ce ar trebui să îşi îngăduie un om care face muzică, programe de muzică, partituri. Există lucruri pe care noi le visam doar atunci, n-aveam posibilităţi. Dar, uite că pe măsură ce există de toate, se face din ce în ce mai puţină muzică în ţară.

Aţi pleca din România?
Nici vorbă. Puteam să plec, au fost destule ocazii, dar nu am vrut, pentru că există loc şi aici în România pentru unii care vor să facă ceva şi cărora le place ţara. Există zone frumoase, locuri mult mai interesante decât cele de afară şi nu mă refer neapărat la Bucureşti sau la Cluj, sau la Timişoara. Am colindat multe ţări şi m-am întors de fiecare dată încărcat cu tristeţe şi cu sentimentul negativ al unuia care a încercat să fugă din locul pe care îl iubeşte.

Ce planuri aveţi în continuare?
Pregătesc un Best of nr. 2, cu piesele cele mai mişto pe care vreau să le reimprim. Va fi un spectacol sau, poate, mai multe la Sala Palatului şi, apoi, spectacole ca acesta de la Cluj. Am mai avut un turneu în vară cu Timişoreana. A fost bine, nu pot spune că a fost rău şi sper să fie şi în continuare.