Barajele României, o bombă cu ceas: sute neautorizate, abandonate și fără proprietar

Criza apărută recent la Barajul Paltinu, în urma căreia comunități întregi au rămas fără apă, readuce în atenție o problemă ignorată ani la rând: starea de degradare a barajelor din România.

Un raport al Curții de Conturi publicat în 2023 atrage atenția asupra riscurilor majore generate de infrastructura hidrotehnică aflată în declin, unele construcții fiind abandonate, neautorizate sau chiar fără proprietar cunoscut.

Potrivit documentului, din totalul celor 2.013 baraje existente în țară, doar 983 aveau autorizație de funcționare în condiții de siguranță la momentul evaluării. Alte 221 funcționau cu autorizația expirată, iar nu mai puțin de 809 nu fuseseră autorizate niciodată. Situația este agravată de faptul că 121 de baraje din categoriile de importanță C și D nu au un proprietar sau administrator legal identificat, fiind practic lăsate în voia sorții, conform Mediafax.

Curtea de Conturi avertizează că aceste baraje, aflate în stare avansată de degradare sau cu echipamente hidromecanice nefuncționale, pot deveni un pericol real în cazul unor viituri, existând riscul producerii unor accidente cu impact asupra populației și bunurilor din apropiere.

Probleme și mai grave au fost identificate în ceea ce privește digurile de apărare împotriva inundațiilor. Auditorii au constatat că niciun dig nu avea autorizație de funcționare, situație explicată parțial prin lipsa experților atestați capabili să evalueze starea de siguranță în exploatare.

Raportul scoate în evidență și o criză acută de personal în domeniul hidrotehnic. Numărul redus de specialiști afectează atât verificarea respectării normelor tehnice, cât și evaluarea comportării în timp a construcțiilor.

Pe lângă problemele tehnice și administrative, Curtea de Conturi semnalează și disfuncționalități majore în comunicarea și colaborarea cu autoritățile locale. Lipsa unei infrastructuri eficiente de comunicare internă și interinstituțională, precum și întârzierile în transmiterea documentelor afectează capacitatea de reacție în situații de urgență.

În acest context, auditorii avertizează că planificarea intervențiilor în caz de inundații – prevăzute în Concepția națională de răspuns – ar putea fi serios afectată. De asemenea, nici evaluarea pagubelor după trecerea fenomenelor extreme nu se poate realiza corespunzător, din cauza deficitului de personal specializat și a lipsei unei metodologii unitare la nivel național.