Biserica mănăstirii din Feleacu a fost sfinţită GALERIE FOTO

Biserica mănăstirii din Feleacu a fost sfinţită GALERIE FOTO
Biserica mănăstirii din comuna Feleacu, având hramul Sfânta Troiţă, a fost sfinţită de Mitropolitul Andrei şi de Preasfinţitul Vasile Someşanul.

Înalt Preasfinţitul Arhiepiscop şi Mitropolit Andrei, alături de Preasfinţitul Vasile Someşanul, însoţiţi de un sobor de preoţi şi diaconi, au sfinţit biserica mânăstirii din Feleac, cu hramul Sfânta Troiţă. Slujba de sfinţire a început la ora 09:00. Apoi, la 10:20 a urmat Sfânta Liturghie, în cadrul căreia Mitropolitul Andrei a rostit un cuvânt de învăţătură.

”În această mare zi de sărbătoare, minunata biserică din Feleac, ridicată prin osârdia părintelui Alexandru şi cu obolul frăţiilor voastre, a fost sfinţită. Credem că, aşa cum versurile lui Arghezi zic, gândeşte şi părintele Alexandru şi cei ce l-au sprijinit. ”Altarul ca să fie şi pietrele să ţie/ Cer inima şi viaţa/ Zidite-n temelie”. Câtă trudă, câte implicare a fost numai dumneavoastră o ştiţi şi o ştie bunul Dumnezeu, dar avem bucuria ca acum, la sărbătoarea Sfintei Troiţe, să sfinţim biserica Sfânta Troiţă.

Îl rugăm pe Dumnezeu ca toată jertfa să v-o răsplătească şi să vă dăruiască multe clipe de înălţare sufletească în această biserică minunată, după prototipul bisericilor ştefaniene, pentru că şi Sfântul Ştefan a înscris aici o pagină de istorie. Noi vă felicităm şi să vă dea Dumnezeu sănătate şi să vă bucuraţi de toate realizările. La mulţi ani!”, a spus Mitropolitul Andrei.

"Ar trebui ca prima dată să mulţumim cu toţii bunului Dumnezeu pentru că am ajuns să trăim această minunată zi. Astăzi aţi transferat Mitropolia din Cluj vreme de o liturghie la Feleac, aşa cum a fost altădată. Tare m-aş bucura să reînnodăm tradiţia, care pe vremea Înaltului Bartolomeu, când putea să se deplaseze pentru liturghisire, venea la Feleac de praznicul Cuvioasei Paraschiva. V-aş ruga să alegeţi ori praznicul cuvioasei Paraschiva, ori praznicul Sfintei Treimi, să fiţi prezent la Feleac.

Mulţumesc şi Preasfinţitului Vasile. Eu sunt iubitor de tot ce e vechi. Bătrânii zic că nu-i prea iubesc. Când am venit în Feleac, m-am ataşat de pătura cea mai tânără şi pe care am putut să o trag alături de mine ca să pornim lucrarea pe care am aţi binecuvântat-o. Dar nicidecum, mai ales acum, când păşesc în vârsta bătrâneţii, n-am cum să nu iubesc persoanele mai în vârstă, care îmi stau în ajutorul săvârşirii celor spirituale. Aici mă refer la mănunchiul acesta de femei în vârstă de la orice slujbă parohială", au fost cuvintele preotului paroh Alexandru Ghenţ.

Cea mai veche mănăstire atestată a călugărilor felecani datează din 1581. În 1643 sunt consemnate pentru prima dată călugăriţe la Feleacu. Sfârşitul definitiv al aşezământului monastic a fost semnat de către autorităţile habsburgice în 1785.

După revoluţia din 1989, enoriaşii din Feleacu împreună cu parohul lor cer Consiliului Eparhial acordul de reînfiinţare a vechii mănăstiri. Astfel în 1991, Sfântul Sinod al Bisericii Ortodoxe Române hotărăşte reînfiinţarea Mănăstirii Feleacului cu hramul Sfânta Troiţă. În 1992 ierodiaconul Alexandru este adus de la Mănăstirea Nicula pentru a i se încredinţa lucrarea de construire a mănăstirii. Arhiepiscopul Teofil hotărăşte ca noua mănăstire să nu mai funcţioneze pe vechiul amplasament, ci în vatra satului, la Biserica Arhiepiscopală cu hramul Cuvioasa Paraschiva.

În 1993, Preasfinţitul Irineu Bistriţeanul pune piatra de temelie pentru noua biserică. Construcţia propriu-zisă începe în 1994, după un proiect elaborat de Institutul de Proiectări Cluj, condus de inginerul Ion Donisanu, executat fiind de arhitectul Ioan Arboreanu.

Biserica este ctitorie ştefaniană, stilul arhitectural fiind cel moldovenesc, îmbinat pe alocuri cu cel brâncovenesc. Biserica are mobilier sculptat în lemn de tei şi stejar. Pictura murală în tehnică frescă este opera pictorului Constantin Ciupercă, iar mozaicurile exterioare aparţin unor pictori din Cluj. 

Biserica a fost stropită cu apă sfinţită, unsă cu sfântul mir, iar în masa altarului s-au pus moaşte de mucenici făcute de perşi la Mănăstirea Sfântul Teodosie, de lângă Ierusalim.

La sfârşitul Liturghiei, Mitropolitul Andrei l-a ridicat pe părintele Alexandru Ghenţ la rangul de arhimandrit, cea mai mare distincţie pe care o poate primi un călugăr. Apoi Înaltul prelat a oferit diplome de merit primarului comunei Feleacu, Nicolae Balea, arhitectului bisericii Ioan Arboreanu, şi mai multor credincioşi, precum şi cărţi de rugăciune copiilor prezenţi la ceremonie.

 

 

Comenteaza