Bloggerul clujean care parcurge Africa singur pe motocicletă a traversat o treime din traseu. Urmează Nigeria, "de unde aud lucruri grave"

Bloggerul clujean Darius Groza a străbătut deja o treime din itinerariul propus în călătoria sa singur pe motocicletă, în încercarea de a traversa Africa prin mai bine de 60 de ţări şi vorbeşte cu ziuadecj.ro despre ce a întâlnit până acum pe traseu.

- Câţi kilometri ai parcurs până acum, şi cât înseamnă asta din totalul expediţiei pe care ţi-ai propus-o? Câte ţări ai traversat?

Am făcut vreo 14000 și ceva de kilometri. Din cât am calculat, ăștia-s vreo treime din total, dacă reușesc să fac și partea de-ntoarcere dinspre sud spre nord pe coasta de est. Depinzând de cum se descurcă toate îmbinările la motocicletă și în capul meu.

- Care este cea mai amuzantă întâmplare prin care ai trecut până acum?

N-au fost chestii de care "să mă râd" prea tare. Dar am râs sec când m-am răsturnat cu motocicleta pe terenul netru dintre Sahara de Vest și Mauritania, în niște dune, printe mașini devastate și au răsărit ca din pământ vreo 5-10 binevoitori să se ofere să mă ajute, pentru suma modică de 150 de euro, trăgând între timp de orice credeau că s-ar putea desprinde de încărcătură.

- Care este cea mai periculoasă întâmplare cu care te-ai confruntat până acum?

În afară de căzături noaptea prin Mali, în diverse cratere de prin "șosea", au fost niște inundații grave în mijlocul cărora m-am trezit până-n brâu, cu tot calabalâcu', prin Senegal. Probleme cu localnici n-am avut însă nicăieri, atacuri sau treburi de astea. Dar să privim optimist spre Nigeria.

- Cum găseşti oamenii cu care interacţionezi zilnic pe drumul prin Africa:

Prietenoși și săritori. În afară de Maroc, unde sunt niște scârbe interesate de ce pot scobi de pe tine. În zonele rurale sunt OK. Și dacă mai găsești eventual prin orașe vreun tânăr mai umblat pe Facebook.

- Cum sunt condiţiile de viaţă ale celor care stau în localităţile pe care le traversezi, în raport cu România? Din ce relatezi pe blog condiţiile sunt bune în oraşe.

Este ruptură mare între majoritatea lipită pământului de săracă, în proporție de 99% și bogătanii din restul de 1%, dar care sunt mai opulenți parcă chiar și față de vestul Europei. Poate îi și văd eu într-un mare contrast cu restul. Dar ăi' mulți de jos sunt curați, ordonați, muncesc pentru puținul supraviețuirii. În afară de Maroc, unde-s mizerabili și aruncă toate peste tot și-n Mauritania la fel.

- Ce urmează pentru tine în următoarea săptămână?

După ce iau viza de Angola, pornesc spre marea încercare a Nigeriei, de unde aud de lucruri grave. Ambasadorul român e vehement în a nu cumva să merg. Dar se concretizează tot mai mult că soluția alternativă ar fi un vapor care să mă înconjoare pe apă spre Camerun, însă sfatul pe care l-am primit în această oportunitate este să nu adorm pe vas și să am pistol. Deci... cred că o să rămân pe roți și văd ce-a fi.