Câmpeanu spune că ancheta despre pensionarea soţului a urmărit denigrarea ei, fără dovezi concrete

Câmpeanu spune că ancheta despre pensionarea soţului a urmărit denigrarea ei, fără dovezi concrete
Ministrul Muncii, Mariana Câmpeanu, afirmă că materialul de presă despre pensionarea soţului său a avut "drept unic scop denigrarea" ei şi a familiei, printr-un demers "nedeontologic şi nesusţinut de dovezi concrete", demnitarul adăugând că analizează posibilitatea de a da în judecată autorii.

"Întreg acest demers jurnalistic este nedeontologic şi nesusţinut de dovezi concrete, și îşi propune ca scop evident şi transparent alterarea imaginii mele publice de profesionist şi om politic. Mai grav decât atât, obiectul atacului îl reprezintă intimitatea familiei mele, soţul meu nefiind persoană publică şi neimplicat în politică sau în activități de interes public. (...) Consider că informaţiile difuzate în spaţiul media nu răspund niciunui interes public legitim, având drept unic scop denigrarea mea şi, cel mai grav, a familiei mele, prin urmare voi reflecta asupra demersurilor judiciare imediate ce vor fi întreprinse în acest sens", se arată într-un comunicat remis MEDIAFAX, miercuri seară, de Câmpeanu.

Mai grav decât atât, ţine să sublinieze ministrul, obiectul atacului "îl reprezintă intimitatea familiei mele, soţul meu nefiind persoană publică şi neimplicat în politică sau în activități de interes public".

"Problemele de sănătate ale soţului meu, în prezent în vârstă de 68 de ani, au fost făcute publice în lipsa consimţământului său, deşi divulgarea diagnosticului unei persoane este interzisă prin Legea nr. 95/2006, drepturile pacientului fiind ocrotite tocmai în virtutea caracterului extrem de personal al afecţiunilor de care suferă. (...) Doresc să vă informez pe această cale, că legea ocroteşte nu doar dreptul la viaţă privată, dreptul la confidențialitatea diagnosticului, dar şi dreptul la imagine şi sancţionează în termeni penali difuzarea imaginii unei persoane nepublice fără acordul acesteia", mai precizează Mariana Câmpeanu.

În acelaşi comunicat, ministrul Muncii susţine că, prin materialul de presă în cauză, s-a încercat acreditarea ideii că pensionarea medicală a soţului ei, în anul 2005, este nejustificată, deşi ar fi evident, în opinia ei, că nu a existat un interes de natură materială pentru ca Iulian Câmpeanu să fie declarat inapt de muncă la vârsta de 59 de ani, primind o pensie lunară de 350 lei în condiţiile în care, dacă şi-ar fi continuat activitatea, veniturile sale salariale ar fi fost în mod vădit mult mai consistente.

"Din nefericire însă, încă din anul 2000 soţul meu a fost afectat de probleme neurologice care, nesupravegheate şi netratate în mod corespunzător, au evoluat şi au generat accidente vascular cerebrale astfel încât în intervalul 2004-2005, soţul meu a fost internat în repetate rânduri. Încetarea contractului de muncă, survenită la 1 martie 2005, a fost determinată tocmai de faptul că societatea la care îşi desfăşura activitatea a constatat că Iulian Câmpeanu avea probleme de concentrare la locul de muncă, absenta perioade lungi de timp, într-un cuvânt, activitatea sa nu se mai ridica la nivelul de exigenţă al angajatorului", mai precizează Mariana Câmpeanu.

Referitor la expertiza medicală efectuată soţului ei, ministrul menţionează că aceasta a avut la bază întreaga documentaţie de care acesta dispunea în martie 2005.

"Am certitudinea că medicii care au examinat cazul au dat un verdict corect şi legitimat de starea concretă de sănătate a lui Iulian Câmpeanu, de rezultatele investigaţiilor medicale la care a fost supus şi de antecedentele sale patologice. Cu privire la confuzia pe care autorii încearcă să o inducă referitor la faptul că pensia de invaliditate a fost stabilită pentru 'boală obişnuită', şi nu pentru afecţiunile grave care rezultă din documentele medicale, trebuie să subliniez că în legislaţia specifică pensiilor se utilizează această noțiune pentru a distinge cauza invalidității de boala profesională sau accident de muncă - pentru care pensia se suportă din bugetul pentru risc şi accidente", mai spune demnitarul.

Câmpeanu susţine că pensionarea soţului ei la Casa Judeţeană de Pensii Ilfov nu a fost "un favor" şi nici "un caz singular", ea precizând că în perioada 2003-2007 toate casele de pensii ale sectoarelor din Bucureşti erau supraaglomerate, din cauza procesului de recalculare a pensiilor.

"Astfel, mii de cetăţeni din diferite sectoare ale municipiului Bucureşti au fost preluați, în acei ani, de Casa Judeţeană de Pensii Ilfov. Diagnosticul stabilit soţului meu şi starea fizică în care se afla în momentul pensionării nu ar fi determinat o altă modalitate de soluţionare a problemei sale, indiferent de structura căreia i s-ar fi adresat, deoarece expertiza medicală este o activitate bazată pe documente cu caracter ştiinţific, obiectiv, prin urmare evaluarea urma a fi analizată în aceiaşi parametri de oricare altă Casă de pensii din România", adaugă, în acelaşi context, ministrul Muncii.

În acelaşi comunicat, Mariana Câmpeanu face referire şi la faptul că soţul ei este, în prezent, "o persoană deplasabilă şi relativ coerentă".

"Am încercat împreună cu copiii mei şi familiile lor să-i asigurăm soţului meu un climat de viaţă echilibrat şi armonios, care să-i permită dacă nu refacerea, cel puţin menţinerea stării generale la un nivel acceptabil, iar faptul că în prezent este o persoană deplasabilă şi relativ coerentă, reprezintă o satisfacţie şi nicidecum un prilej de explicaţii publice asupra unor chestiuni de viaţă care nu prezintă şi nu au de ce să reprezinte un subiect de dezbatere publică şi linșaj mediatic. (...) Soţul meu este un cetăţean obişnuit, prin urmare expunerea sa pe ecrane şi în fotografii, în timp ce se deplasează ezitant în fața casei, şi repetarea obsesivă a acestor cadre la interval de minute, nu serveşte unui deziderat de informare a publicului, ci reprezintă un afront la dreptul său la intimitate şi imagine", explică demnitarul.

Câmpeanu ţine să precizeze că, de la pensionare, soţul său a fost diagnosticat și cu alte afecțiuni: cancer, operat, iradiat și chimio-tratat; enterită radică operată; agravarea consecințelor accidentului vascular (demență mixtă, parkinsonism, epilepsie cu crize complexe, cu manifestări specifice de pierdere a cunoștinței, pierderi de echilibru, lipsă de orientare în timp și spațiu).

"Toate aceste manifestări nu sunt permanente, dar supravegherea trebuie să fie continuă", subliniază ministrul.

Demnitarul mai spune şi că în materialul jurnalistic numele copiilor ei sunt asociate "în mod insidios cu acţiuni pretins frauduloase, acuzaţii la fel de neîntemeiate şi lipsite de suport deontologic şi moral".

"S-a sugerat că soţul meu ar fi fost transportat cu un autoturism aparţinând Registrului Auto Român, instituţie la care este angajat Flavius Câmpeanu, deşi autoturismul este utilizat în condiţii legale, sens în care, în măsura în care există interes cu privire la acest subiect, sunt în măsură să prezint dovezi", se mai arată în comunicat.

Ministrul Muncii adaugă că "onestitatea şi verticalitatea" i-au caracterizat "îndelungata carieră publică" şi că ea nu va "abdica" de la acestea, fiind gata să răspundă tuturor criticilor ce vizează activitatea sa.

"În egală măsură, solicit respect şi decenţă faţă de membrii familiei mele care au propriul lor drept la imagine şi viaţă privată şi nu admit că în spiritul unor demersuri jurnalistice incorect întreprinse, aceste atribute garantate constituţional să le fie încălcate. Consider că informaţiile difuzate în spaţiul media nu răspund niciunui interes public legitim, având drept unic scop denigrarea mea şi, cel mai grav, a familiei mele, prin urmare voi reflecta asupra demersurilor judiciare imediate ce vor fi întreprinse în acest sens", conchide Câmpeanu.

Ministrul Mariana Câmpeanu i-ar fi dat soţului său în 2005, când conducea Casa de Pensii Ilfov, pensie şi indemnizaţie de însoţitor, în urma încadrării în gradul I de invaliditate, drepturile fiind acordate în baza unor "acte neclare şi diagnostice discutabile", afirmă Centrul de Investigaţii Media.

Informaţiile apar într-un material de presă publicat marţi de Centrul de Investigaţii Media.

Legat de modul în care Iulian Câmpeanu a primit pensia şi indemnizaţia de însoţitor, autorii materialului scriu că acesta este "suspect" în primul rând pentru că beneficiarul "nu locuia în Ilfov, ci în Bucureşti, oficiul din Ilfov nefiind cel teritorial în cazul său".

Autorii materialul mai susţin că soţul ministrului Muncii pare în prezent, "după nouă ani de când a fost declarat invalid în cea mai gravă stare, un om sănătos - merge la nunţi, foloseşte un telefon mobil, se plimbă pe stradă cu mâinile în buzunar şi îşi ia nepotul de la grădiniţă", afirmaţiile fiind susţinute cu un filmuleţ şi fotografii date publicităţii odată cu articolul.

"Din punct de vedere medical, legea în vigoare, la momentul la care Iulian Câmpeanu a fost declarat invalid de gradul I, prevedea că persoanele care sunt în această situaţie sunt caracterizate prin «pierderea totală a capacităţii de munca, de autoservire, de auto-conducţie şi de orientare spaţială, invalidul necesitând îngrijire sau supraveghere permanentă din partea altei persoane». Iulian Câmpeanu pare însă astăzi, după nouă ani de când a fost declarat invalid în cea mai gravă stare, un om sănătos: merge la nunţi, foloseşte un telefon mobil, se plimbă pe stradă cu mâinile în buzunar şi îţi ia nepotul de la grădiniţă. În plus, este asociat în două firme, dintre care una aflată în dizolvare. Numai din indemnizaţia pentru însoţitor - pe care o primeşte odată cu pensia - din 2005 şi până în prezent, Iulian Câmpeanu a încasat, după calculele Centrului de Investigaţii Media, suma de 54.184 de lei", se arată în materialul citat.

Conform aceleiaşi surse, Iulian Câmpeanu a făcut cererea de acordare a pensiei de invaliditate înainte de a primi decizia medicală propriu-zisă din partea medicului specialist în expertiză medicală Barbu Cerbulescu, anticipând o decizie medicală favorabilă de încadrare ca invalid.

"Şi decizia medicului Cerbulescu este completată într-un mod cel puţin bizar: nu conţine nicio referire la vreun dosar medical, nu are decât o semnătura, deşi sunt necesare alte două, conform respectivului formular, şi, cel mai important, la rubrica «diagnostic clinic» conţine o serie de formulări «destul de generale», conform specialiştilor consultaţi de Centrul de Investigaţii Media", mai scrie în materialul citat.

Potrivit aceleiaşi surse, o parte dintre bolile de care suferă Iulian Câmpeanu sunt nişte patologii relativ comune: steatoză hepatică, ateroscleroză, aritmie (cardiacă) sau ulcer duodenal cronic. "Restul afecţiunilor sunt, potrivit specialiştilor, insuficient detaliate. De exemplu, medicul care a întocmit documentul scrie că Iulian Câmpeanu suferă de «lacunarism cerebral» sau «sindrom psiho-organic», insă nu detaliază ce afecţiuni prezintă pacientul", adaugă autorii materialului.

Patru ani după încadrarea în gradul I de invaliditate, cu ocazia împlinirii vârstei legale de pensionare, aceeaşi Casă Judeţeană de Pensii Ilfov, care de această dată era subordonata Marianei Campeanu - şef al Casei Naţionale de Pensii -, i-a dat lui Iulian Câmpeanu pensie pentru limită de vârstă, păstrându-i, conform legii, încadrarea în gradul I şi ajutorul pentru însoţitor, se mai menţionează în articol.

"Decizia din 23 octombrie 2009 poartă acelaşi număr ca cea din 25 martie 2005, 114198, şi este emisă tot de Casa de Pensii Ilfov, deşi Câmpeanu domiciliază tot în Bucureşti, contrar prevederilor legale care spun clar că aceste documente sunt emise de biroul căruia beneficiarul îi este arondat conform domiciliului", arată sursa citată.

În material se precizează şi că, potrivit unui fluturaş de pensie al lui Iulian Câmpeanu obţinut de Centrul de Investigaţii Media, în noiembrie 2013, acesta a primit o pensie de 930 de lei, căreia i s-a adăugat indemnizaţia de 610 lei. Din total, s-au scăzut zece lei reprezentând CASS, astfel că soţul ministrului Muncii a primit în acea lună de la stat suma de 1.530 de lei, notează autorii materialului.

Pe de altă parte, autorii articolului susţin, citând "surse din Poliţie", că maşina folosită de soţul ministrului Muncii pentru a-şi lua nepotul de la grădiniţă ar aparţine Registrului Auto Roman, instituţie în care lucrează unul dintre copii, Flavius Cristian Câmpeanu, director tehnic al RAR, trimis în judecată de DNA.

Preşedintele PNL, Crin Antonescu, a declarat, miercuri, că împreună cu ministrul Muncii, Mariana Câmpeanu, va lua deciziile "cele mai decente şi mai corecte" faţă de scandalul privind pensionarea soţului său, precizând că nu este la curent cu informaţiile prezentate în presă.

Comenteaza