Caracatiţa de la Primăria Cluj-Napoca

Faptele primarului Sorin Apostu, aşa cum sunt descrise în motivarea arestării preventive, par desprinse dintr-un film cu mafioţi, în care apar însă mită de la lubeniţari din Dăbuleni, bonuri de motorină şi haine din mall.

Întâlniri conspirative în parkingul primăriei sau la domiciliul lui Apostu, cartele telefonice dedicate, vacanţe exotice plătite de alţii, "taxe" percepute de la comercianţi şi contracte de zeci de mii de euro pentru activităţi inexistente sunt ingredientele vieţii soţilor Apostu, descrise cu lux de amănunte în motivarea hotărârii Curţii de Apel Cluj. Primarul a negat toate acuzaţiile ce i se aduc.

Procurorii Direcţiei Naţionale Anticorupţie (DNA) Cluj au descris în propunerea de arestare înaintată Curţii de Apel mai multe aspecte dubioase din activitatea primarului Sorin Apostu. "Măsurile luate în cauză privind interceptarea convorbirilor telefonice şi de supraveghere operativă, au condus la creionarea unui comportament al inculpatului Apostu Sorin, care nu are nici o legătură cu funcţia deţinută de acesta, cu statutul său de ales local într-un municipiu de calibrul Clujului", susţin anchetatorii.

Aceştia au înşirat mai multe modalităţi prin care Apostu ar fi încercat să ascundă activitatea infracţională de care este acuzat: "Utilizează un număr impresionant de aparate telefonice mobile, la care schimbă cartelele cu mare frecvenţă, la domiciliul şi biroul acestuia fiind identificate, cu ocazia percheziţiilor efectuate la data de 9 noiembrie 2011, un număr de 17 telefoane mobile; stabileşte întâlniri conspirative cu învinuiţii din dosar, care au loc în parkingul Primăriei municipiului Cluj-Napoca, la etajul 5, locaţie aflată în afara oricărui control al autorităţilor; pentru emiterea ordinelor de începere a lucrărilor de reabilitări de drumuri solicită prezenţa administratorului societăţii Kiat la domiciliul său, întâlniri la fel de conspirative; se deplasează în vacanţe exotice împreună cu oameni de afaceri care au în derulare contracte cu primăria, deplasări pe care încearcă să le ascundă, luând măsuri de deplasare separată a lui faţă de membrii familiei sale, cu avioane diferite, fără bagaje, pentru a nu atrage atenţia (exemplu vacanţa din Dubai din perioada 20-25 octombrie 2011); încearcă, prin soţia sa, să ascundă urmele faptelor ilicite".

Analiza activităţii zilnice a avocatei Monica Apostu, aşa cum rezultă din interceptări şi supravegheri operative efectuate pe parcursul lunilor iulie - noiembrie 2011, arată că aceasta nu a desfăşurat nici o activitate specifică domeniului consultanţei juridice, "fiind într-o perpetuă vacanţă". "Se arată că pe parcursul a 4 luni de zile învinuita a fost prezentă o singură dată la cabinetul său avocaţial şi doar pentru câteva minute la o discuţie cu colega sa, avocat Popa Elena Cecilia. De asemenea, învinuita Apostu Monica Undina nu a avut întâlniri cu reprezentanţii societăţilor comerciale cu care are încheiate contracte de consultanţă, cu excepţia momentelor de remitere a facturilor, întâlnirile fiind fără excepţie la domiciliul său şi extrem de scurte, de ordinul minutelor", se arată în motivarea Curţii de Apel Cluj,

De asemenea, din actele cabinetului de avocatură rezultă că singurii clienţi ai acesteia sunt societăţi comerciale aflate în relaţii contractuale cu Primăria municipiului Cluj-Napoca sau care au solicitat autorizaţii de construcţie de la municipalitate. Astfel, din fişa fiscală 394 depusă de Monica Apostu la organele fiscale rezultă că în perioada 2008-2011 aceasta a încasat sume de bani de la societăţile: Dedeman (societate care în cursul anului 2010 a obţinut de la Primăria municipiului Cluj-Napoca autorizaţia de construire, în acest an fiind inaugurat un mare complex comercial al acestei firme), Vega Company SRL Galaţi (dezvoltator imobiliar care a obţinut de la Primăria municipiului Cluj-Napoca autorizaţii de construire), A.C. (un alt dezvoltator imobiliar).

"Investigaţiile efectuate în cauză au relevat că utilizarea cabinetului de avocatură al învinuitei Apostu Monica a reprezentat o variantă nouă utilizată de inculpatul Apostu pentru mascarea folosului ilicit. Anterior, acesta înfiinţase societatea comercială Toralex SRL, cu sediul la domiciliul său, având ca unic asociat pe tatăl Monicăi Apostu, societate la care învinuita avea calitatea de jurist. De remarcat este faptul că, potrivit datelor financiare comunicate de societate la organele fiscale, singurii clienţi ai firmei au fost societăţile OMV România, SC Carrefour România SA, firme care în perioada 2008-2009 au virat lunar sume de bani în conturile societăţii Toralex. Aceste plăţi, totalizând 200.000 de lei, au coincis calendaristic cu perioada în care au intrat pe piaţa clujeană, OMV cu înfiinţarea a 4 staţii de vânzare carburanţi, iar Carrefour cu deschiderea primului hipermarket, pentru care a fost necesară eliberarea de avize şi autorizaţii din partea Primăriei municipiului Cluj-Napoca", se arată în motivarea Curţii de Apel.

Primăria şi-a asigurat maşinile la preţ dublu

În timp ce prima de asigurare RCA a unui autoturism Dacia 1310 pentru anul 2011 se ridică la 550 de lei, în cazul unui autoturism identic, asigurat de Primăria municipiului Cluj-Napoca prin societatea Aspaziei Droniuc, prima de asigurare se ridică la suma de 1.008 lei. În motivarea arestării preventive a primarului Sorin Apostu se arată că "pentru anii 2009, 2010 şi 2011 primarul municipiului Cluj-Napoca a dispus asigurarea întregului parc auto propriu, precum şi autovehiculele din cadrul regiilor primăriei (RATUC, RADP, RAJAC), prin încheierea unui contract cu acelaşi agent de asigurări, Groupe Frarom, reprezentat de făptuitoarea Droniuc Aspazia".

Procurorii DNA au precizat că în perioada imediat următoare de la încheierea primului contract societatea Groupe Frarom a început să plătească, lunar sau aproape lunar, sume de bani în contul Cabinetului de avocatură Apostu Monica. Astfel, în perioada aprilie 2009 - octombrie 2011 societatea a efectuat plăţi în valoare totală de 208.936 de lei (echivalent a circa 50.000 de euro), această prestaţie având la bază supraevaluarea poliţelor de asigurare RCA şi CASCO. Spre exemplu, prima de asigurare RCA a unui autoturism Dacia 1310 pentru anul 2011 se ridică, în medie, pe piaţa asigurărilor, la suma de 550 de lei. În cazul unui autoturism identic, asigurat de Primăria municipiului Cluj-Napoca, pentru anul 2011, prin societatea F., prima de asigurare se ridică la suma de 1.008 lei, deşi plata este efectuată integral şi în avans.

Procurorii susţin că soţia primarului nu a desfăşurat nici o activitate juridică sau de altă natură care să justifice prestaţiile financiare primite. Apostu a declarat în faţa instanţei că a cunoscut-o pe învinuita Droniuc în urmă cu circa 10 ani, când aceasta lucra în presă, şi că a fost membră PD. Droniuc a efectuat vizite la domiciliul inculpatului, aşa cum rezultă din procesele-verbale de supraveghere operativă, dar şi din declaraţia inculpatului dată în faţa instanţei, cu menţiunea expresă a acestuia că nu cunoştea conţinutul discuţiilor dintre cele două învinuite (respectiv soţia sa şi Droniuc).

Conform declaraţiei lui Droniuc, în virtutea relaţiilor amicale pe care le-a avut de-a lungul anilor cu Apostu, a apelat la acesta ca prin funcţia pe care o deţine să o ajute în obţinerea contractului de asigurare a parcului auto al RATUC Cluj-Napoca. De asemenea, Droniuc a arătat că prin ajutorul dat de Apostu, care i-a făcut legătura cu directorul RATUC, Liviu Neag, a reuşit să câştige licitaţiile organizate pentru anii 2009-2010-2011, parcul auto astfel asigurat crescând considerabil, în sensul că s-a dublat faţă de anii anteriori. Finalmente, învinuita a arătat că pentru ajutorul pe care inculpatul Apostu i l-a dat a convenit cu acesta şi cu soţia acestuia să procedeze la încheierea unor contracte de consultanţă juridică între societatea sa şi Cabinetul de avocatură al învinuitei, în baza cărora să poată vira sume de bani, modalitate prin care "s-a revanşat" faţă de ajutorul primit. Învinuita a precizat că prin încheierea contractului nu s-a urmărit decât remiterea foloaselor, nefiind vorba niciodată de existenţa unei prestaţii juridice din partea Monicăi Apostu.

Primarul, "şeful" administratorului Brantner-Vereş

Interceptările din dosar arată că soţia lui Apostu l-a sunat pe administratorul Brantner-Vereş, Călin Stoia, spunându-i că "i-a spus şeful că e în zonă şi să-l sune". Procurorii notează că între Apostu şi Stoia există o relaţie de subordonare, primarul fiind cel care îl ia la rost pe Stoia pentru că nu s-a prezentat la întâlnire cu o săptămână în urmă, aşa cum au convenit.

"Deosebit de relevant este faptul că probatoriul cauzei a stabilit că inculpatul Apostu este cel care mediază şi determină plăţile lunare către cabinetul de avocatură al soţiei sale. Astfel, în data de 3 august 2011, după revenirea dintr-un concediu, la solicitarea lui Apostu, soţia acestuia l-a contactat pe Stoia, căruia i-a cerut să se întâlnească cât mai curând "pentru ca totul să fie OK". Pe parcursul dialogului, învinuita îi spune că l-a apelat pentru că "i-a spus şeful că e în zonă şi să-l sune", referirea fiind evidentă la Apostu, cel cu care anterior inculpatul Stoia a avut mai multe contacte telefonice", se precizează în motivarea de arestare preventivă.

În cursul anului 2010, Primăria municipiului Cluj-Napoca a organizat licitaţia pentru încheierea contractului de salubrizare a oraşului. Societatea care şi-a adjudecat contractul de concesionare a acestor servicii pentru partea de est a oraşului este Brantner-Vereş, administrată de inculpatul Călin Stoia, care a şi semnat cu primăria contractul la data de 28 octombrie 2010, pentru o perioadă de 8 ani. În perioada anterioară şi ulterioară semnării contractului, în contul Cabinetului de avocatură al Monicăi Apostu au început să intre, sistematic, sume de bani provenind de la reprezentanţii acestei societăţi. Astfel, în perioada aprilie 2010 - octombrie 2011, în contul cabinetului de avocatură a intrat suma totală de 188.760 de lei, echivalent a circa 45.000 de euro, plătită de SC Total Trading Company SRL, persoană juridică ce are calitatea de administrator SC Compania de Salubrizare Brantner-Vereş SA, condusă de Stoia. "Din probatoriul realizat în cauză rezultă fără excepţie că învinuita Monica Apostu nu are nici o relaţie profesională cu Stoia sau cu societatea reprezentată de acesta care să justifice prestaţiile financiare de care aceasta beneficiază. Dimpotrivă, actele cauzei au stabilit că, în fapt, inculpatul Stoia se află în relaţii extrem de strânse cu inculpatul Aspotu, cei doi întâlnindu-se periodic şi folosind pentru comunicare cartele telefonice anume dedicate comunicaţiilor dintre ei", susţin anchetatorii.

Salariul unui profesor pe trei ani, primit de soţia lui Apostu în trei minute

Procurorii au precizat că Monica Apostu a primit pentru o discuţie de 3 minute salariul unui profesor pe trei ani. "Deşi în cursul acestui an, în perioada iulie - noiembrie 2011, în contul Cabinetului de avocatură al învinuitei Monica Apostu a intrat în 4 tranşe suma de 56.640 de lei de la SC Total Trading, învinuita a avut un singur contact cu Stoia, în data de 16 septembrie 2011, când administratorul Brantner a trecut pe la domiciliul acesteia pentru câteva minute, cel mai probabil să mai ridice o nouă factură pentru plată. Aşadar, un singur contact în patru luni, o singură discuţie de 3 minute a stat la baza unei remuneraţii de 56.640 de lei, comparabilă cu salariul unui profesor pentru mai bine de 3 ani. Ce calităţi profesionale nebănuite poate să deţină învinuita Apostu Monica pentru a primi astfel de remuneraţii, alta decât aceea că este soţia primarului municipiului Cluj-Napoca, de care aproape orice om de afaceri are nevoie", au precizat procurorii DNA.

Soţia primarului, avocat în relaţia cu Primăria

Soţia primarului Sorin Apostu, de profesie avocat, a încheiat contract cu firma Kiat Grup pentru a o reprezenta în relaţia cu alte societăţi şi cu Primăria Cluj-Napoca. Contractul între avocata Apostu şi Kiat s-a încheiat în perioada în care societatea a câştigat contractul pentru repararea străzilor din Cluj-Napoca. Procurorii susţin că Monica Apostu a primit haine din mall de la reprezentanta Kiat. La debutul lunii martie 2010, Primăria municipiului Cluj-Napoca a derulat licitaţia pentru realizarea proiectului "Reparaţie, întreţinere, construire a drumurilor şi proiectare pentru acestea, de pe raza municipiului Cluj-Napoca". Printre societăţile înscrise la licitaţie (14 în total) s-a aflat şi S.C. Kiat Grup S.R.L. Bucureşti, reprezentată de Bekar Mustafa, societate care finalmente a fost declarată câştigătoare.

Exact în aceeaşi perioadă, potrivit listingului telefonic al Monicăi Apostu, aceasta a avut numeroase contacte cu reprezentanţi ai societăţii Kiat Grup SRL, cabinetul de avocatură fiind chiar "angajat" să reprezinte interesele firmei în ce priveşte relaţia cu terţii, inclusiv cu Primăria municipiului Cluj-Napoca. La data de 14 mai 2010 comisia de licitaţie a dispus atribuirea contractului către Kiat, iar la data de 13 decembrie 2010 contractul a fost semnat de ambele părţi. "Între foloasele primite de Sorin Apostu din partea reprezentanţilor societăţii Kiat a fost stabilită şi achitarea contravalorii unui bilet de avion pe ruta Bucureşti - Târgu Mureş, la data de 15 mai 2011, precum şi două nopţi de cazare în Bucureşti, la Hotel Marriot, toate în valoare de aproximativ 350 de euro. De asemenea, la data de 9 octombrie 2011 reprezentanţii Kiat au achitat contravaloarea cumpărăturilor realizate de Monica Apostu din magazine de îmbrăcăminte/încălţăminte din Iulius Mall Cluj Napoca, a căror valoare nu este încă stabilită", se arată în motivarea hotărârii de arestare preventivă a lui Apostu.

50.000 de euro de la "pepenari" într-un singur sezon

Suma pe care procurorii spun că primarul Sorin Apostu ar fi încasat-o ca şpagă numai pentru dreptul fermierilor de a vinde pepeni pe străzile Clujului ajunge la 50.000 de euro. Într-un singur sezon. Conform motivării instanţei care a dispus arestarea preventivă a lui Sorin Apostu, acesta din urmă a emis autorizaţii de comercializare stradală pentru producătorii agricoli, în acest an, dar pentru emiterea acestora Apostu percepea "taxe" în bani şi produse. Banii veneau de la Marin Stan, considerat liderul reprezentanţilor producătorilor agricoli, care, susţin procurorii, colecta de la fiecare producător suma de 4.000 de euro pentru fiecare locaţie pentru care i se alocă autorizaţie. Banii astfel obţinuţi, alături de produse agricole, ajungeau la Apostu.

Cele 26 de autorizaţii emise de primărie sub semnătura lui Apostu în acest an pentru vânzarea de pepeni în Cluj-Napoca au fost semnate în 16 iunie. "Înainte de emiterea acestor autorizaţii, cât şi în perioada următoare, făptuitorul Stan Marin l-a contactat pe Apostu Sorin telefonic, în repetate rânduri, şi s-a deplasat la locuinţa acestuia. Suspiciunile privind existenţa faptelor de corupţie sunt întărite de faptul că «vizitele» lui Stan Marin sunt la ore foarte târzii, întotdeauna în intervalul 23:30 - 24:30, noaptea, când acesta intră cu maşina proprie în curtea şi garajul primarului, în timp ce primarul supraveghează din maşina sa, parcată pe stradă, derularea «vizitei».

De asemenea, actele premergătoare efectuate în cauză au surprins deplasări nocturne ale făptuitorului Apostu Sorin la locaţia unde Stan comercializează în Cluj-Napoca produse agricole (IRA), deplasări care au avut loc invariabil la ore foarte târzii, spre miezul nopţii", spun procurorii. Unul dintre aceste cazuri a fost înregistrat în 27 august, la ora 23:20, când Apostu s-a deplasat la locul de desfacere a pepenilor, dar şi în 7 septembrie. "Din evaluarea sumelor colectate de către făptuitorul Stan Marin, raportat la numărul de autorizaţii emise de Primăria Cluj-Napoca numai pentru acest an, ar rezulta suma de 50.000 de euro remisă în acest context ilicit făptuitorului Sorin Apostu", mai susţin achetatorii.

Concedii în Dubai, Halkidiki şi Viena pentru familia Apostu în 2011

Procurorii au arătat în propunerea de arestare a primarului Sorin Apostu că acesta şi soţia lui au primit excursii în Dubai, Halkidiki şi Viena de la unul dintre învinuiţi. Actele premergătoare efectuate în cauză au stabilit că între Sorin Apostu şi milionarul Simion Mureşan există relaţii foarte apropiate, familiile acestora petrecând frecvent concediile împreună, concedii care sunt achitate de către făptuitorul Mureşan personal sau prin intermediul societăţii sale. "Astfel, din actele premergătoare efectuate în cauză a rezultat că, în cursul lunii august 2011, familia Apostu a "beneficiat" din partea lui Mureşan de o vacanţă în Grecia petrecută la vila din Halkidiki, aparţinând lui Simion Mureşan. (în perioada 16-27 august 2011), inclusiv contravaloarea biletelor de avion pe ruta Cluj - Bucureşti - Salonic şi retur, cazare la hotel în Bucureşti în noaptea de 16/17 august 2011", se arată în motivarea Curţii de Apel.

Procurorii susţin că în cursul lunii septembrie 2011, Mureşan, prin societatea sa, a achitat soţilor Apostu contravaloarea unui weekend la Viena (în perioada 14-16 octombrie 2011), însemnând contravaloarea cazării pentru 2 nopţi în Austria. "În cursul lunii octombrie 2011, Mureşan a mai achitat o vacanţă pentru familia Apostu, pe care aceştia, împreună cu copiii lor, au petrecut-o în Dubai, în perioada 20-25 octombrie 2011, incluzând bilete de avion pe ruta Cluj-Napoca-Bucureşti-Dubai şi retur, cazare cu servicii complete", se arată în motivarea Curţii de Apel Cluj. Valoarea celor trei vacanţe de care au beneficiat soţii Apostu se ridică la suma de aproximativ 5.000 de euro, constând în bilete de avion, cazare, masă în străinătate.