CARTIERUL MEU: Mărăşti, pe care îl urăşti. De dragul rimei :) - episodul 2

Mărăşti, cartierul situat în partea de nord-est a municipiului, a fost construit în perioada anilor ’70-’80. ZIUA de CLUJ îşi propune să facă o incursiune în viaţa locuitorilor din Mărăşti şi să arate realitatea de dincolo de cel mai lung lanţ de blocuri din Europa.

ZIUA de CLUJ continuă campania promovării cartierelor clujene şi vă prezintă Mărăştiul, cu bune şi rele. Vă invităm să ne spuneţi cum este observat Mărăştiul prin ochii locuitorilor. Comentarii, nemulţumiri, imagini relevante - pe toate le aşteptăm pe adresa redactie@ziuadecj.ro, cu subiectul CARTIERUL MEU.

De asemenea, miercuri, 13 august, ne dăm întâlnire la ora 09:00, în staţia de la Piaţa Mărăşti cu toţi locuitorii cartierului.

De ce să urăşti un asemenea cartier? Pentru că prin "groapă" ţi-e frică să treci, pentru că nu sunt spaţii verzi, pentru că în spatele blocurile falnice de la "strada principală" sunt blocuri urâte, cu patru etaje. Are însă şi alte aspecte, pentru care merită să îl iubeşti. Le vom descoperi împreună miercuri dimineaţa.

VECHI

Cartierul Mărăşti a fost construit în mare parte în perioada anilor '70-'80 şi este o aglomeraţie de blocuri şi betoane, dintr-o necesitate a creşterii numărului de locuinţe din oraş şi care poartă amprenta erei socialiste. Monotonia este caracteristica principală a cartierului înconjurat de betoane, spaţiile verzi lipsind cu desăvârşire. Denumirea cartierului provine de la localitatea omonimă care a fost un important câmp de luptă în Primul Război Mondial.

Pe Bulevardul 21 Decembrie şi strada Fabricii există cel mai lung lanţ de blocuri din Europa, cu peste 750 de apartamente şi 10 scări. E vorba de blocurile M, de la 1 la 5, construite între 1981 şi 1983.

NOU

Printre multitudinea de blocuri din cartier şi-au făcut loc, treptat, şi sedii ale unor importante companii, dar şi o mulţime de magazine. De asemenea, Mărăştiul deţine o primărie de cartier a municipiului Cluj-Napoca, aflată pe Str. Fabricii numărul 4. Cu toate că este un cartier dominat de un peisaj gri, monoton, zona găzduieşte şi câteva locuri reprezentative pentru oraş, care fac parte din istoria, cultura, arhitectura şi chiar economia oraşului. Chiar dacă la aceste domenii nu poate fi comparat cu centrul Clujului, astăzi cartierul Mărăşti este o parte importantă a oraşului, fiind un punct economic semnificativ pentru Cluj.

ACCENT

Părţi ale cartierului, încărcate de evenimente culturale

Fabrica de Pensule este un spaţiu de creaţie şi difuzare a artei contemporane, care s-a instalat în anul 2009 în locul unei foste fabrici de pensule, sub forma unui centru cultural independent. Centrul cuprinde 29 de spaţii de artă contemporană, 40 de artişti contemporani şi ateliere de artişti, 5 galerii de artă contemporană, 10 organizaţii culturale active în domeniile artelor vizuale, dansului contemporan, şi teatrului.

Cinema Mărăşti este unul din obiectivele culturale principale alecartierului. Aflat în proprietatea primăriei, Cinema Mărăşti a fost renovat şi modernizat în 2011. Pe lângă proiecţii de filme, cinematograful găzduieşte fel de fel de evenimente pentru public: dezbateri, expoziţii de fotografie şi de pictură, lansări de carte.

Biblioteca Judeţeană "Octavian Goga" Cluj, situată în cartierul clujean Mărăşti, continuă o bogată tradiţie de lectură publică la Cluj (sec. XIX), iar în decursul anilor a reuşit să-şi dezvolte colecţiile cu caracter enciclopedic şi serviciile oferite utilizatorilor, devenind azi una dintre cele mai mari şi importante biblioteci publice judeţene din România. Biblioteca deţine un număr de peste 700.000 documente, printre care cărţi, manuscrise sau documente electronice.

Bulevardul încărcat de istorie

Biserica Romano-Catolică Sf. Petru, situată pe Bulevardul 21 Decemrie, a fost construită în forma actuală în stil neogotic la mijlocul secolului al XIX-lea, pe fundamentul unei biserici mai vechi datată din secolul al XV-lea. Aceasta se se afla în satul Sf. Petru, situat la est de Cluj. La una dintre invaziile tătarilor, satul a fost distrus, iar apoi reconstruit. În anul 1560 biserica a devenit unitariană și a fost distrusă din nou în timpul răscoalei lui Rakoczi, fiind reconstruită pe vechiul amplasament în anul 1711. Cinci ani mai târziu a fost retrocedată de romano-catolicilor, urmând să fie folosită de minorităţi (Ordinul Romano-Catolic Franciscan al Minoriţilor). Actualul edificiu a fost ridicat în 1844-1846 de meşterul Anton Kagebauer, pe locul vechii bisericii care ajunsese într-o stare avansată de degradare. Iniţial, atât interiorul cât şi exteriorul bisericii, a fost decorat ca şi Biserica Încoronării din Budapesta. Aspectul actual se datorează modificărilor dintre anii 1844-1848. În 1977 a fost renovată. În fața bisericii se află un portal baroc, iar în spatele bisericii se află statuia Fecioarei Maria, (Statuia Sf.Maria Protectoare, Statuia Ciumei), care a fost amplasată inițial pe strada Universității. Statuia a fost mutată pentru a fi salvată de administrația comunistă care nu o agrea. Statuia Fecioarei Maria este o monument din tipologia coloanelor ciumei, edificat la Cluj, în anul 1744. Monumentul a fost ridicat a semn de recunoștință pentru ocrotirea adusă Clujului în perioada ultimei mari epidemii de ciumă, motiv pentru care poartă și numele de „Statuia Ciumei".

Economie, din trecut în prezent

Parte din istoria economiei clujene îşi are sediul în cartierul Mărăşti. Farmec a luat naştere în Cluj-Napoca în 1943, sub forma unui mic laborator, iar 20 de ani mai târziu apare pentru prima dată celebrul Lapte Doina care este în continuare cel mai bine vândut demachiant pe piaţa din România. Dezvoltarea celei mai mari platforme de producţie de cosmetice din ţară începe în anii '70.Farmec S.A. a fost privatizată integral în anul 1995 şi deţine capital românesc. În 2003 au inaugurat şi un parc ce poartă numele firmei, pe strada Bucureşti, vizavi de blocul spray. Până în prezent a devenit cel mai mare producător de cosmetice din România şi unul dintre cei mai importanţi din Europa de Sud-Est, cu un număr de 600 de angajaţi în 2013.

Tot la capitolul economie, un important punct din oraş este reprezentat de Piaţa Mărăşti. Un loc algomerat, frecventat zilnic de mii de clujeni dornici de cumpărături. Deşi situată la o distanţă relativ mică ce centrul oraşului, Piaţa din Mărăşti ascunde o gamă largă de contraste: magazine versus vânzători ambulanţi, gherete versus supermarketuri. Aici pot fi cumpărate de la fructe şi legume, la obiecte de menaj, electrocasnice, haine, şi jucării, haos-ul fiind cuvântul care poate caracteriza cel mai bine zona. Chiar dacă ar avea potenţialul necesar pentru a deveni un loc echilibrat şi confortabil pentru clujeni, în momentul de faţă aglomeraţia domneşte asupra pieţei.

Localizat în Mărăşti, Expo Transilvania, este unul dintre cei mai mari organizatori de târguri şi expoziţii din România şi cel mai important din centrul şi nord-vestul Romaniei. Anual, peste 30 de evenimente expoziţionale se desfăşoară în cartierul clujean Mărăşti. Diversitatea evenimentelor aduce anual în inima Transilvaniei peste 3.000 companii , fiind vizitate de peste 250.000 de specialisti şi oameni de afaceri din întreaga ţară şi din străinătate. Unul dintre cele mai de succes evenimente care au loc la Expo Transilvania este târgul cadourilor de Crăciun care a ajutat centrul de-a lungul anilor să devină un loc de referinţă pentru cartier şi pentru întregul oraş.

ZIUA de CLUJ vă invită să daţi curs iniţiativei noastre de a analiza situaţiile cartierelor clujene. Vrem să ştim care este gradul de confort, traficul, dacă există spaţii de relaxare şi distracţie şi care sunt problemele cu care se confruntă locuitorii din Mărăşti. Aşteptăm părerile dumneavoastră, alături de imagini grăitoare atât la secţiunea de comentarii, cât şi pe adresa redactie@ziuadecj.ro