An de an, ştrandurile clujene sunt locuri în care clujenii riscă să-şi piardă viaţa, dat fiind afluxul mare de plătitori dornici să se răcorească de arşiţa de afară, pentru că, în cazul unor tragedii, salvamarii se dovedesc a fi insuficienţi. Autorităţile care dau anual avizele de funcţionare spun că legislaţia românească nu prevede existenţa unui anumit număr de salvamari, în funcţie de numărul de clienţi “la apă” sau de suprafaţa complexurilor de nataţie.
Direcţia de Sănătate Publică (DSP) Cluj, instituţia care autorizează sau emite periodic avize de funcţionare pentru ştranduri, spune că nu există o lege care să reglementeze numărul de salvamari. “Legislaţia sanitară, în baza căreia emitem avize, nu conţine nicio reglementare referitoare obligativitatea existenţei salvamarilor în ştranduri”, a declarat Cristina Chakiron, consilier superior la DSP, şeful comisiei de avize.
Cu toate că avizele la Cluj se dau în conformitate cu un ordin ministerial din 1997, există un normativ care menţionează că toate plajele naturale sau amenajate trebuie să aibă salvamari. Este vorba despre o hotărâre de guvern (HG nr. 1136/18 sept. 2007) în care sunt detaliate normele metodologice în caz de urgenţă şi prim-ajutor pe plajă şi unde executivul a încercat să alinieze legislaţia românească la cea europeană. Insă HG nu face referire la cuantumul amenzilor la care se expun cei care nu respectă legea, cu toate că stipulează că DSP şi reprezentanţii Ministerului Administraţiei şi Internelor pot aplica amenzi.
La ştrandurile din Cluj, salvamarii existenţi nu reuşesc să facă faţă numărului mare de oameni care iau cu asalt locurile amenajate. Doar în primul weekend de funcţionare (sâmbătă şi duminică), bazinul de la Sala Sporturilor Horia Demian a avut încasări de aproximativ 15.000 de lei, ceea ce înseamnă câteva mii de oameni. Toţi au fost supravegheaţi de şase salvamari. La ştrandul Sun din Grigorescu 3.000 de persoane s-au bălăcit în apă, sub supervizarea a şase salvamari. La un calcul simplist, un salvamar ar trebui să fie atent la cel puţin câteva sute de oameni.
“Avem şase salvamari care lucrează în weekend-uri, iar în timpul săptămânii, în schimburi de câte trei pe zi”, a declarat Ioan Morocăzan, administratorul ştrandului aflat în subordinea Regiei Autonome a Domeniului Public Cluj-Napoca. La ştrandul Clujana nimeni nu ţine evidenţa biletelor vândute sau a numărului de clienţi. “Au fost foarte mulţi oameni sâmbătă, iar duminică nu atât de mulţi. Avem un singur salvamar”, a declarat administratorul Ioan Puşcaş. Salvamarul de la Clujana “are o înţelegere” cu proprietarii, pe întreg sezonul estival.
Decedat a doua zi
Sâmbătă după-amiaza, un tânăr de 20 de ani a fost descoperit de o înotătoare pe fundul bazinului din ştrandul Sun-Grigorescu. El a fost scos la suprafaţă şi resuscitat, însă a murit în ziua următoare la spital din pricina gravelor leziuni la inimă.
“Eu am mai avut o asemenea propunere: unde sunt peste 100 de oameni trebuie salvamari în plus, voluntari măcar, pentru că se pot întâmpla multe, insolaţii, leşinuri, până ajunge salvamarul orice se poate întâmpla”, a declarat doctorul Horia Simu, şeful Serviciului de Ambulanţă Cluj.
