Catolicii au pus mâna pe centrul Clujului după o parodie de proces

Arhiepiscopia Romano-Catolică de Alba Iulia revendică imobile şi terenuri în oraşele ardelene, cu precădere în Cluj-Napoca, în calitate de continuatoare a Statusului Romano Catolic. Această calitate a fost atestată, în 2001, prin sentinţa nr.1515 dată de Judecătoria Miercurea Ciuc într-un proces în care Statul nu s-a apărat. Partea opozantă Arhiepiscopiei în proces, Ministerul Finanţelor Publice (MFP), condus atunci de PSD-istul Mihai Tănăsescu, a făcut - cu voie sau fără voie - doar figuraţie, potrivit clujust.ro.

În 2001, Arhidieceza Romano-Catolică Alba Iulia (Arhiepiscopia sub altă denumire - n.red.), cu sediul în Alba, şi Consiliul Arhidiecezei Romano-Catolice (CARC) Alba Iulia, cu sediul în Miercurea Ciuc, au chemat în judecată Statul Român, mai exact MFP, solicitând instanţei să constate că persoana juridică CARC este identică cu persoana juridică Consiliul Diecezei Catolice de rit latin de Alba Iulia. Aceasta din urmă s-a înfiinţat printr-un Acord din anul 1932 încheiat între Sfântul Scaun şi Guvern, ce prevedea reconfigurarea Statusului Romano Catolic.

Modul în care s-a desfăşurat procesul dintre Arhiepiscopie şi MFP ridică mari semne de întrebare, mai exact prestația juristului de atunci al Ministerului, Letiţia Mitrofan, şi a judecătorului Iuliu Timar. Instanţa s-a pronunţat cu toate că la dosar nu fusese ataşat un document esenţial. La ultima şedinţă de judecată, reprezantantul MFP a solicitat acordarea unui nou termen "având în vedere că actul solicitat Ministerului Finanţelor nu s-a depus la dosar". Însă, judecătorul a închis faza dezbaterilor cu privire la mijloacele de probă propuse de părţi şi a deschis faza dezbaterilor pe fond. Juristul de atunci al Arhiepiscopiei, Hajdu Gabor, a solicitat - în mod logic - admiterea cererii depuse de el, iar, conform celor scrise în sentinţă, Mitrofan a susţinut că lasă la aprecierea instanţei hotărârea ce va fi luată. Adică, MFP nu a avut o poziţie într-un proces important, care s-a terminat rapid: cererea Arhidiecezei a fost înregistrată la instanţă în 6 iunie 2001, după care s-a stabilit primul termen de judecată, iar în 1 august s-a şi dat verdictul. Procesul s-a ţinut tocmai la Miercurea Ciuc, fieful romano-catolicilor, deoarece CARC Alba Iulia avea declarat sediul în respectivul oraş. Ulterior, toate birourile instituţiei au fost mutate la Alba Iulia, iar la Miercurea-Ciuc a rămas doar Episcopul auxiliar Jozsef Tamas.

Potrivit MFP, reprezentarea intereselor Statului în dosarul cu romano-catolicii a fost asigurată de Direcţia Generală a Finanţelor Publice a judeţului Harghita în baza mandatului ministerial cu numărul 581.125.

Pe lângă faptul că reprezentanţii MFP au avut o prestaţie ciudată la judecarea pe fond a procesului cu Arhiepiscopia, aceştia nici nu au atacat sentinţa la instanţa superioară, ea rămânând astfel definitivă şi irevocabilă.

ZIUA de CLUJ a încercat să afle de la Arhidieceza Romano-Catolică Alba Iulia care sunt proprietăţile pe care aceasta le deţine în Cluj, dar a fost redirecţionată către avocatul Komaromi Attila. Acesta nu a putut fi însă contactat.