Institutul Român pentru Evaluare şi Strategie a întrebat o mie de clujeni, un eşantion reprezentativ, care e genul de muzică pe care îl ascultă cel mai des. Detaşată în sondaj e muzica populară: 21% au nominalizat-o, la mare distanţă de următoarele locuri - muzică uşoară românească (17%), simfonică - 13%, uşoară străină 12%, rock şi pop străină - câte 7% sau religioasă - 6% şi house - 5%. "Vorbim de Cluj-Napoca, nu de Apahida", a comentat directorul IRES, sociologul Vasile Dâncu.
El explică şi mecanismele: "Că se ascultă mai mult muzică populară nu e surprinzător", spune el. "Suntem un oraş în care au venit mai multe valuri de industrializare, sunt foarte mulţi oameni aduşi direct din mediul rural în blocurile din Mănăştur. Am găsit un bloc din Mănăştur care era un fel de stradă din munţii Apuseni adusă şi pusă pe verticală în Mănăştur".
Cartierele muncitoreşti - Mănăştur şi Mărăşti de exemplu - sunt cartierele care definesc ceea ce Dâncu spune că este "cultura rurbană": "Avem o dimensiune de rurbanitate - urbanitate proaspătă amestecată cu ruralul. E un indicator care e bun, dacă-l raportăm şi la alte oraşe".
Manelele sunt ascultate de 1% dintre români, la egalitate cu latino şi jazz.
