Centrul – maidanul hoţilor din locuinţe

Principalele zone din Cluj în care sunt sparte locuinţe sunt centrul oraşului şi cartierele Mănăştur şi Mărăşti.

Numărul sesizărilor privind furturile din locuinţe a scăzut în 2010 în raport cu anul precedent, însă, paradoxal, poliţia are mai mult de lucru întrucât 78% dintre autori sunt necunoscuţi. Conform unei “hărţi” a infracţionalităţii din municipiul Cluj-Napoca, se fură mai ales din centru, din cartierele Mănăştur şi Mărăşti, dar şi de pe şantierele rezidenţiale părăsite din pricina crizei financiare.

În primele zece luni ale anului, clujenii au sesizat cu 9,8% mai puţine furturi din locuinţe faţă de perioada similară din 2009. Cele mai multe furturi din locuinţe, 63,8%, din totalul faptelor, au fost reclamate la secţiile din municipiu, întrucât, spun poliţiştii, hoţii sunt atraşi mai ales de aglomerările mari de oameni. Centrul şi cartierele Mănăştur şi Mărăşti sunt cele mai compacte zone locuite din oraş, iar secţiile de poliţie care le deservesc se confruntă mai des cu furturile din locuinţe.

Aproape 29% din furturile din Cluj se petrec în centru şi intră în sfera Secţiei 1 de Poliţie, în timp ce 14% din furturi sunt anchetate de Secţia 4 (Mănăştur-Colina), iar aproape 13% ţin de Secţia 2 – Mărăşti. Cu toate că furturile din locuinţă sunt printre cele mai evidente infracţiuni şi pot fi constatate relativ repede, majoritatea, 33%, s-au petrecut ziua în amiaza mare, iar hoţii nu au recurs la forţă sau violenţă. “25% din furturile din locuinţe au loc din cauza neglijenţei proprietarilor”, a declarat Marian Tache, reprezentant al Inspectoratului General al Poliţiei Române (IGPR), prezent ieri la Cluj pentru a lansa campania naţională “Un plus de siguranţă”.

În ceea ce priveşte tentaţia reprezentată de bunuri, hoţii clujeni sunt atraşi mai ales de echipamentele IT: în 20% din cazuri, în 2010 s-au furat laptopuri, calculatoare, monitoare, urmate de aparatură electrică şi electrocasnică şi bijuterii sau sume de bani. Apartamentele sunt cel mai des “vizitate” de hoţi, 46% din cazuri fiind raportate în blocurile din cartiere, în timp ce doar 17% din cazuri privesc furturi din case particulare.

“Şantierele rămase în zonele rezidenţiale, în care se află apartamente în varii stadii de finisare, sunt adevărate “supermaketuri” pentru hoţi. Se fură centrale, instalaţii electrice”, a declarat comisarul-şef Cristian Pintea, adjunctul şefului Inspectoratului de Poliţie al Judeţului Cluj (IPJ). Faptul că furturile sesizate de clujeni sunt mai puţine decât anul trecut nu înseamnă că fenomenul infracţional s-a redus. În plus, munca poliţiştilor s-a îngreunat cu numeroase dosare de autori necunoscuţi rămase nesoluţionate din anul precedent. Cu toate acestea, comisarul Pintea spune că în 2010 au fost trimise la Parchet cu 11% mai multe dosare decât în 2009, reprezentând hoţi identificaţi. Pintea susţine că în Cluj există reţele specializate în furturi din locuinţe care atacă cetăţenii “cu amabilitate”, sub pretextul diverselor promoţii sau pretinzând că sunt reprezentanţi ai societăţilor furnizoare de utilităţi, iar atunci când sunt prinşi, numărul furturilor scade drastic. În total, până în luna octombrie, în Cluj au fost sparte 1.090 de locuinţe.

Clujenii, îndemnaţi să-şi păzească locuinţele

IGPR, în colaborare cu Institutul de Cercetare şi Prevenire a Criminalităţii şi Asociaţia Română pentru Tehnică de Securitate, derulează până în 10 decembrie campania “Un plus de siguranţă”, care îndeamnă românii să fie mai puţini neglijenţi atunci când e vorba de securizarea locurilor în care trăiesc. Ei sunt atenţionaţi să nu primească în casă străini, să închidă uşile locuinţelor şi dependinţelor, chiar şi atunci când sunt acasă şi, pe cât posibil, să achiziţioneze aparatură de securizare a uşilor, interfoane şi sisteme de siguranţă. Potrivit statisticilor, 80% din români cumpără sisteme de securitate după ce au fost victime ale unui furt.